Misiunea, la care vor colabora şi companii din România, Polonia, Republica Cehă, Germania, Suedia, Marea Britanie şi Portugalia, doreşte să demonstreze o capacitatea tehnică şi comercială ce va permite menţinerea sustenabilităţii zborurilor spaţiale pe termen lung.

Susţinută prin noul program de siguranţă spaţială al ESA, obiectivul misiunii este de a contribui activ la curăţarea spaţiului, testând în acelaşi timp şi tehnologiile necesare pentru eliminarea deşeurilor spaţiale.

Misiunea ClearSpace-1 va viza recuperarea Vespa (Vega Secondary Payload Adapter), o etapa superioara a lansatorului Vega rămasă pe orbită în urma misiunii din 2013. Cu o masă de 100 de kilograme, Vespa are dimensiuni apropiate de un satelit mic, iar forma sa relativ simplă şi construcţia robustă fac ca aceasta să fie un prim obiectiv adecvat, înainte ca misiunea să ţintească capturi mai mari, în misiuni viitoare, care vor include chiar prinderea unor obiecte multiple.

Potrivit ESA, care are sediul la Paris, misiunea va fi efectuată pe baza unui contract de servicii cu un consorţiu comercial condus de un start-up, deschizând astfel piaţa de deservire a orbitelor, precum şi de eliminare a deşeurilor din spaţiu.

„ClearSpace va acoperi restul costului acestei misiuni din investiţii comerciale”, se arată în comunicatul ESA.

În aproape 60 de ani de activitate spaţială, cele peste 5.550 de lansări au plasat pe orbită 42.000 de obiecte spaţiale, dintre care 23.000 sunt în continuare în spaţiu, scrie Agerpres.

ESA va organiza o întâlnire online săptămâna viitoare pentru a explica în detaliu programul misiunii.

Ce sunt deșeurile spațiale

Deșeurile spațiale sunt rezultatul neintenționat, de peste șase decenii, ale activităților spațiale ale omului și provine, în mare măsură, din descompuneri, explozii sau coliziuni ale celor aproximativ 8950 sateliți care au fost în orbită din 1957.

În prezent, ESA estimează că există peste 900 000 de obiecte, deșeurile mai mari de 1 cm în orbită in julul Pământului; orice impact cu un satelit funcțional poate provoca daune și este posibil să încheie misiunea.

Distrugerea sateliților individuali sau pierderea permanentă a orbitelor specifice datorită creșterii necontrolate a resturilor ar avea un efect devastator asupra activităților economice spațiale din Europa, în valoare directă de peste 8 miliarde €, afectând serious economia mondială.