MILENIO (Mexic). Programele spațiale americane și chineze au ca obiectiv Luna sau Marte, însă Europa vrea să fie prima într-un domeniu mai prozaic, dar important, precum eliminarea deșeurilor spațiale care se găsesc pe orbita Pământului, a căror înmulțire începe să preocupe mulți experți.

Aceste deșeuri cosmice - constând în sateliţi scoşi din uz, resturi de lansatoare de rachete și de panouri solare, sau chiar de piulițe și șuruburi - orbitează la sute de kilometri deasupra planetei noastre și se deplasează cu viteze de până la 28.000 de kilometri pe oră, reprezentând un risc din ce în ce mai mare pentru viitoarele misiuni spațiale.

Agenția Spațială Europeană (ESA) este prima care a decis să dezvolte o misiune de curățenie în spațiu, iar în octombrie anul trecut a comandat unui start-up elvețian, ClearSpace, proiectul primului dispozitiv în acest scop, pe care Uniunea Europeană speră să îl lanseze până în 2025.

Proiectul, la care participă și Marea Britanie, Republica Cehă, Germania, Polonia, Portugalia, România și Suedia, este în căutarea mai multor parteneri pentru finanțare, dar primele imagini digitale simulate privind funcționarea sa arată un fel de „satelit de vânătoare”, cu brațe robotice mari, pentru a prinde fragmente enorme de deșeuri spațiale.

În misiunea sa inaugurală, satelitul de curățare, care nu are încă un nume oficial, dar s-ar putea numi ClearSpace1, va trebui să ridice un fragment de 100 de kilograme al lansatorului european de rachete Vega, dezvoltat de Italia pentru ESA, lansat în 2013, care se află la 660 de kilometri distanță de Terra.

Satelitul va apropia apoi acest fragment de atmosfera terestră, unde ar urma să se dezintegreze din cauza forţei de frecare la contactul cu ea.

"Acest obiect a fost ales pentru că ar fi similar cu cele vizate de viitoarele operațiuni de retragere de pe orbită ale satelitului și este, de asemenea, relativ simplu de a reduce riscurile într-o operațiune complexă și provocatoare", a explicat Luc Piguet, consilier delegat al ClearSpace.

Proiectul, la care participă și compania multinațională americană Microsoft, este încă în faza de pregătire, dar are un termen relativ scurt, numai până în martie 2021, pentru a proiecta misiunea și a finaliza toate detaliile principale.

Sindromul Kessler

ClearSpace, o firmă născută la prestigioasa Şcoală Politehnică de la Lausanne, este primul pas spre începerea curățării cosmosului, care, după 60 de ani de lansări pe orbită efectuate de un număr din ce în ce mai mare de țări, devine tot mai necesar pentru a nu se ajunge la așa-numitul sindrom Kessler.

Acest sindrom, numit astfel după expertul NASA (Donald J. Kessler), care a avertizat pentru prima dată asupra acestui risc, se referă la un moment ipotetic în care cantitatea de deșeuri speciale de pe orbită ar fi atât de mare încât ar putea genera o spirală de resturi care ar putea avea impact cu sateliții în uz și cu alții.

„Astăzi, riscurile pentru astronauți și pentru sateliți sunt încă la un nivel gestionabil, dar o creștere exponențială a deșeurilor speciale ne poate conduce rapid la condiții de operare intolerabile”, a admis Piguet.

Expertul a amintit în acest sens că deja se fac eforturi pentru a se evita introducerea pe orbită a sateliților la altitudini relativ mici (între 100 și 600 de kilometri) din cauza nivelului ridicat de deșeuri care se găsesc deja acolo. Misiunea de curățare poate fi primul pas, chiar dacă unul mic, al unui proces de retragere a fragmentelor orbitale, care este din ce în ce mai necesar, deși ClearSpace avertizează că acest pas trebuie să fie însoțit de alte măsuri, cum ar fi obligarea tuturor sateliților lansați în viitor să părăsească orbita la sfârșitul duratei lor operaționale.

Piguet a semnalat că rămâne de văzut care va fi locul, dintre mai multe variante, unde va fi asamblat satelitul de curățare, precum și care va fi bugetul final pentru misiune. „Obiectivul nostru este, în mod evident, să reducem costurile cu timpul și să facem eliminarea resturilor accesibilă pentru operatori și agenții”, a subliniat el și a afirmat că retragerea fiecărui fragment ar trebui realizată cu permisiunea expresă a țării care l-a lansat ca parte a unui dispozitiv mai mare. (Rador)