Oamenii de ştiinţă au identificat o nouă specie de broască ţestoasă gigant în Insulele Galapagos folosind date genetice pentru a determina dacă un grup de 250 de exemplare dintre aceste animale sunt distincte de alte specii de broască ţestoasă care trăiesc în arhipelagul din Pacific.

Specia nou identificată trăieşte într-o zonă de 40 de kilometri pătraţi de pe insula Santa Cruz şi este diferită genetic de celelalte specii de broască ţestoasă gigant de pe insulă ca şi de alte specii de pe alte insule, au declarat oamenii de ştiinţă.

Cercetătorii au identificat noua broască ţestoasă, căreia i-au dat numele ştiinţific de 'Chelonoidis donfaustoi' , într-o populaţie de aproximativ 2.000 de ţestoase din specia 'Chelonoidis porteri' care trăiesc pe o distanţă de 10 kilometri în partea de vest a insulei. Denumirea ştiinţifică a noii specii a fost dată în onoarea unui salariat recent pensionat al Parcului Naţional Galapagos din Ecuador, care se numeşte Fausto Llerena Sanchez.

Oamenii de ştiinţă au crezut mult timp că toate broaştele ţestoase gigant de pe insulă fac parte din aceeaşi specie.

"Cele mai apropiate rude ale sale nu sunt specii de pe aceeaşi insulă, ci de pe o insulă de la est de cea pe care au fost identificate, insula San Cristobal", a precizat biologul Adalgisa Caccone de la Universitatea Yale.

Cercetătorii au folosit două tipuri de date genetice pentru a determina că merită să fie recunoscute ca o specie separată, crescând astfel la 15 numărul de specii de broască ţestoasă gigant din arhipelagul Galapagos.

În plus faţă de diferenţele genetice, cele două specii din insula Santa Cruz diferă, de asemenea, prin forma carapacei lor, la cele din estul insulei fiind mai comprimată, a spus Caccone. Specia nou identificată trăieşte într-o parte mai uscată a insulei, a adăugat Caccone.

Broaştele ţestoase gigant, care pot ajunge la 225 de kilograme, sunt printre cele mai faimoase animale din Insulele Galapagos studiate îndeaproape în secolul al XIX-lea de naturalistul britanic Charles Darwin.

"Este o parte a procesului de înţelegere a istoriei evoluţiei acestui grup emblematic care l-a inspirat pe Charles Darwin atunci când a vizitat insulele şi a contribuit, cu siguranţă, la dezvoltarea teoriei sale asupra evoluţiei prin selecţie naturală", a spus Caccone.

Insulele Galapagos sunt unul dintre cele două habitate în care locuiesc broaşte ţestoase gigant, alături de Atolul Aldabra din Oceanul Indian.

Broaştele ţestoase din Galapagos pasc iarbă, frunze, fructe şi cactuşi dar pot supravieţui până la un an fără hrană sau apă. Broaştele ţestoase, clasificate ca specie pe cale de dispariţie, au fost vânate intens în trecut de marinari care le ascundeau în calele navelor ca hrană pe parcursul călătoriilor lungi pe mare, aminteşte Reuters.

Arhipelagul a fost descoperit în secolul al XVI-lea şi denumit astfel după cuvântul spaniol 'galapago' care înseamnă 'ţestoasă'. În anul 1959, 97,5% din teritoriul arhipelagului a devenit parc naţional (cu excepţia zonelor colonizate), iar în 1978, arhipelagul a fost inclus pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO, în anul 1985 devenind Rezervaţie a Biosferei. Începând din 1986, 70.000 kilometri pătraţi de ocean din jurul arhipelagului au intrat sub protecţia legii, ca rezervaţie marină - a doua ca mărime din lume, după Marea Barieră de Corali australiană.(Sursa: Agerpres)