Justitie
Deputatul Silviu Vexler va returna Ordinul Național pentru Merit, după sesizarea lui Nicușor Dan
Din cuprinsul articolului
Preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România (FCER), deputatul Silviu Vexler, a anunțat, joi, că va returna distincția Ordinul Național pentru Merit primită din partea Statului Român. Decizia este legată de poziționarea publică a președintelui Nicușor Dan în privința sesizării Curții Constituționale referitoare la legea de combatere și sancționare a extremismului.
„Efectul acţiunii Preşedintelui României în societate, direct sau indirect, va fi de încurajare a promovării în continuare a ideologiei legionare, a conducătorilor organizaţiilor extremiste, inevitabil, a antisemitismului şi a tuturor formelor de extremism”, a spus acesta.
CCR a respins sesizarea mai multor partide
El a amintit că, tot joi, CCR a respins în unanimitate sesizarea de neconstituționalitate a Proiectului de Lege privind prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură.
Sesizarea a fost depusă de grupurile parlamentare ale Partidului S.O.S. România, Alianței pentru Unirea Românilor, Partidului Oamenilor Tineri și deputați neafiliați. Silviu Vexler subliniază că sesizarea președintelui Nicușor Dan este „aproape identică” cu aceasta, însă „mult mai nocivă pentru întreaga societate”.
„Decizia CCR de respingere a precedentei sesizări este mai mult decât clară : 'În esenţă, Curtea a constatat că adoptarea legii nu reprezintă o ingerinţă asupra libertăţii de exprimare, informare şi învăţătură întrucât în urma aplicării testului de proporţionalitate, legea criticată îşi găseşte justificarea raportat la exigenţele indicate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, sub aspectul scopului legitim şi al măsurii adecvate şi necesare într-o societate democratică, păstrând justul echilibru între interesele colective şi cele individuale”, a mai spus acesta.
Vexler cere abrogarea Strategiei naționale
El a afirmat că, în prezent, consideră că Strategia națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură este irelevantă. De asemenea, susține că aceasta ar trebui abrogată, împreună cu desființarea Comitetului interministerial responsabil de monitorizarea implementării strategiei.
„Altfel, vom continua într-un joc continuu al formelor fără fond. Sunt onorat că am putut iniţia acest proiect legislativ esenţial pentru o societate democratică şi un stat de drept”, a mai spus deputatul care reprezintă comunitatea evreiască.
Nicușor Dan: Statul român trebuie să acţioneze cu fermitate
Nicușor Dan a sesizat Curtea Constituțională cu privire la Legea pentru modificarea și completarea OUG 31/2002. Aceasta interzice organizațiile, simbolurile și faptele cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob și promovează combaterea cultului persoanelor vinovate de genocid, crime împotriva umanității și crime de război.
De asemenea, legea modifică Legea 157/2018 privind măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului. Președintele susține că, prin modul de adoptare și conținutul normativ, legea încalcă anumite norme și principii constituționale.
„Statul român trebuie să acţioneze cu fermitate pentru a preveni şi pentru a combate incitarea la ură, la xenofobie, la discriminare de orice fel. Dacă nu o face însă într-o manieră echilibrată, cu respectarea strictă a prevederilor constituţionale, efectul va fi contrar”, a declarat președintele.
Critici privind lipsa de claritate a legii
Șeful statului a criticat legea, considerând că nu este suficient de clară și previzibilă. El a atras atenția asupra faptului că termenii „legionar” și „fascist” nu au definiții precise. Președintele a mai afirmat că, în comparație cu alte state membre ale UE, legislația românească nu definește foarte bine organizațiile, faptele, materialele și simbolurile interzise.
„Este lesne de observat că definiţia citată este circulară, deoarece lămureşte numai sensul noţiunii de materiale, dar calificarea acestora ca fiind fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe se realizează prin trimitere la idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, ceea ce nu lămureşte deloc semnificaţia atributelor enumerate de legiuitor. Cu alte cuvinte, lipseşte chiar elementul central al materialelor incriminate de art. I pct. 6 din Lege”, a mai spus președintele.
