Democrații din New York, în război cu Elon Musk. Cenzura pe rețelele sociale, obiect de dispută

Elon Musk. Sursa foto: Facebook/Elon Musk

Statul New York a solicitat luni, 3 noiembrie 2025, instanţei federale din Manhattan, să respingă procesul intentat de compania X Corp (fostul Twitter), condusă de Elon Musk, proces ce vizează anularea unei legi de stat ce obligă companiile de social media să dezvăluie modul în care monitorizează „discursul de ură, extremismul, hărţuirea, interferenţa politică străină şi dezinformarea”.

În solicitarea de respingere, procurorul general al statului, Letitia James, susţine că „Stop Hiding Hate Act” („Opriți ascunderea urii”) facilitează înţelegerea de către consumatori a ceea ce pot aştepta de la platformele sociale, fără a împiedica platformele să‑şi exercite liber judecata în moderarea conţinutului.

Detaliile legii „Stop Hiding Hate Act”

Legea „Stop Hiding Hate Act”, semnată în decembrie 2024 de guvernatoarea Democrată Kathy Hochul, obligă platformele de social media cu venituri anuale de cel puţin 100 de milioane de dolari să dezvăluie modul în care elimină discursul de ură pe platformă şi să raporteze progresele realizate.

Pentru nerespectare, legea prevede amenzi civile de până la 15 000 USD pentru fiecare încălcare pe zi.

Documentul legislativ a fost elaborat cu implicarea organizaţiei Anti‑Defamation League (ADL).

Argumentele statului New York

În cererea de respingere, Letitia James afirmă că obligarea platformelor „să dezvăluie politicile lor de moderare a conţinutului şi activitatea de aplicare a acestora «susţine interesele legitime ale statului de a împuternici consumatorii să facă alegeri informate în ceea ce priveşte utilizarea social media»”.

Statul susţine că legea nu ar restricţiona libertatea platformelor de exprimare sau de judecată editorială, ci le solicită să furnizeze un nivel de transparenţă pentru utilizatori.

Argumentele companiei X Corp

Compania X Corp (fostă Twitter) susţine că legea din New York încalcă dreptul la libera exprimare garantat de Amendamentul I al Constituţiei SUA.

De asemenea, X citează o decizie a Curţii Federale de Apel din California din septembrie 2024, prin care o lege similară a statului California a fost parţial blocată pe motiv de încălcare a libertății de exprimare.

În petiţie se susţine:

„Prevederile privind raportarea categoriilor de conținut reprezintă o încercare inadmisibilă a statului de a se implica în procesul editorial de moderare a conținutului.”

Miza juridică a „Stop Hiding Hate Act”

Cazul este înregistrat ca X Corp v. James, în Curtea de Districţională a Statelor Unite pentru Districtul de Sud al New York‑ului (No. 25‑05068).

Legea „Stop Hiding Hate” este parte a unui efort mai amplu de cenzurare a platformelor online. În California, o lege similară a fost parţial blocată iar statul a ajuns la un acord de non‑aplicare.

Instanţa va analiza dacă legea este constituţională şi dacă impune obligaţii ce pot fi considerate intervenţie excesivă în liberta­tea editorială a platformelor.

Dacă cererea de respingere va fi acceptată, procesul X Corp va continua; dacă nu, legea ar putea fi aplicată, iar compania ar putea fi obligată să furnizeze rapoarte şi să plătească eventuale amenzi dacă nu se conformează.