Din Polonia până la Washington și în suburbiile Londrei, tacticile electorale digitale amenință să otrăvească politica anul viitor.

În 2024, pentru prima dată în istorie, SUA, Marea Britanie și UE vor organiza alegeri majore în același an calendaristic. Democrația e în joc. Zeci de alte țări, inclusiv India și, posibil, Ucraina, sunt de asemenea așteptate să organizeze voturi la nivel național, scrie Politico.

Acest ciclu electoral este pregătit să remodeleze conducerea lumii occidentale.

Cu toate acestea, niciodată până acum integritatea democrației nu a fost atât de periclitată. Și asta din pricina transformării campaniilor politice din ultimii ani într-un război purtat în mare parte online.

Democrația, din ce în ce mai periclitată

Social media este, prin natura sa, o forță care polarizează dezbaterile. Vladimir Putin este, prin natura sa, genul de agresor care dorește să deraieze alegerile prin răspândirea de minciuni în Occident. Iar politicienii occidentali, prin natura lor, nu pot rezista exploatării datelor personale pentru a ținti alegătorii-cheie în locurile de luptă.

Nu Facebook, YouTube și TikTok au creat diviziunile partizane care se manifestă acum zilnic pe smartphone-urile oamenilor. Dar acești giganți ai rețelelor de socializare au devenit un cazan din care tulburările sociale pot da pe-afară. Cum ar fi în violențele care au lovit Washingtonul la 6 ianuarie 2021 și Brazilia în acest an.

În unele părți ale Europei, cum ar fi Polonia, de exemplu, campaniile concertate de interferență rusească încearcă deja să denatureze competițiile electorale, cu consecințe de mare amploare.

Iar în democrațiile mature, cum ar fi Marea Britanie, partidele tradiționale au adoptat pe deplin tactici digitale obscure. Totul pentru a viza grupuri mici de alegători oscilanți cu reclame pe Facebook în căutarea puterii.

Unele dintre aceste caracteristici ale politicii digitale reprezintă o amenințare directă la adresa procesului electoral. Altele riscă să alimenteze cinismul față de însăși democrație.

Pe fondul stagnării economice și al inflației generalizate, alegătorii dezamăgiți se îndreaptă deja către politicieni care tratează democrația cu dispreț. În Europa, mărșăluiește extrema dreaptă. În SUA, în pofida unei serii de cazuri juridice împotriva sa, Donald Trump este favoritul incontestabil pentru a-l provoca pe Joe Biden la președinție.

„Populismul iliberal se răspândește la nivel global”, a declarat Allie Funk, director de cercetare pentru tehnologie și democrație la Freedom House, o organizație non-profit cu sediul la Washington care promovează valorile democratice.

„Sunt profund îngrijorată de starea alegerilor”.

SUA: polarizare

La cinci zile după ce Trump a fost pus sub acuzare, la 1 august, pentru presupusul său rol în revoltele de la Capitol Hill, Allan Piper a postat un videoclip pe Facebook pentru Courier Newsroom, un site partizan cu legături cu donatori ai Partidului Democrat. El a prezentat ceea ce oamenii trebuie să știe despre faptele ilegale ale fostului președinte american.

În câteva ore, videoclipul online a adunat sute de mii de vizualizări în grupuri de Facebook aproape exclusiv de stânga, potrivit datelor de la CrowdTangle, un instrument de analiză deținut de Meta.

Însă, în aceeași zi, Breitbart News - o publicație conservatoare cu legături cu finanțatori ai Partidului Republican - a ignorat complet punerea sub acuzare a lui Trump. În schimb, a criticat-o pe jucătoarea de fotbal Megan Rapinoe pentru opoziția sa față de Trump. În acea zi, echipa feminină de fotbal a SUA pierduse în fața Suediei la Cupa Mondială.

„Dragă Megan Rapinoe, karma este un lucru frumos”, a scris Breitbart într-o postare pe Facebook cu mii de share-uri, mai ales în cadrul grupurilor de dreapta.

„Niciodată să nu respecți imnul național”. Trump, de asemenea, a țintit-o pe Rapinoe.

Aceste postări partizane sunt simptome ale dezbaterilor ghetoizate care domină experiența utilizatorilor de social media. Democraților și republicanilor le lipsește acum o înțelegere comună a lumii pe care să își bazeze deciziile politice.

„Social media nu este principalul motor al polarizării, dar o exacerbează”, a declarat Jennifer McCoy, profesor la Georgia State University.

Ea a inventat termenul de „polarizare pernicioasă” pentru a descrie modul în care viziunea oamenilor asupra lumii este inextricabil legată de valorile lor politice tribale. McCoy plasează SUA alături de India și Brazilia pentru diviziunile sale înrădăcinate.

Rolul social-media în democrație

În aceste discuții digitale îngrădite, utilizatorii care gândesc la fel își consolidează propriile opinii, demonizându-și în același timp adversarii absenți.

Este o tendință alimentată de algoritmii complecși ai rețelelor de socializare care, în parte, promovează puternic conținutul plin de ură.

Astfel de materiale stârnesc o mai mare implicare prin intermediul like-urilor, share-urilor și comentariilor decât postările mai moderate, potrivit documentelor interne ale Facebook făcute publice de Frances Haugen, o denunțătoare a companiei.

Iar acest lucru înseamnă mai mulți bani din venituri din publicitate pentru Facebook, deoarece oamenii petrec mai mult timp lipiți de feed-urile lor din social media.

Ca răspuns, Meta a declarat că a încercat să abordeze această problemă. Totul prin reducerea rolului pe care îl joacă angajamentul în determinarea gradului de proeminență a conținutului politic în feed-urile utilizatorilor.

Postările extrem de partizane creează „o senzație de amenințare existențială de ambele părți ale spectrului politic”, a declarat McCoy, profesorul de la Georgia State. „Alegerile au devenit mize extrem de mari. Au devenit aproape evenimente de viață și de moarte”.

Congresul se află într-un impas partizan. O revanșă între Biden și Trump este aproape sigură în campania prezidențiale de anul viitor. Riscul este ca o astfel de competiție, în epoca polarizării social media, să facă dezbaterea politică și mai toxică.

Postările partizane din grupurile de pe Facebook, precum „President Trump is my Wingman” și „Impeach Trump”, sunt acum unele dintre cele mai partajate pe Facebook, potrivit cifrelor CrowdTangle. Acestea caută să stârnească susținătorii, concentrându-se pe subiecte fierbinți precum avortul și drepturile transsexualilor. Dar și pe controlul armelor și afirmațiile false potrivit cărora alegerile prezidențiale din 2020 au fost fraudate.

„Segregarea oamenilor rămâne incredibil de mare”, a declarat David Lazer, profesor la Northeastern University, care a analizat polarizarea politică pe Facebook.

Lucrarea sa, bazată pe un acces fără precedent la datele interne ale Meta, a arătat că utilizatorii liberali și conservatori au avut diete de știri politice aproape diametral opuse pe Facebook. Cu o suprapunere redusă, dacă nu chiar deloc. Aceste experiențe polarizate în social media creaseră realități diferite, în funcție de locul în care se situau oamenii pe spectrul politic.

Alegătorii de dreapta au primit un flux constant de relatări false. De exemplu, potrivit cărora buletinele de vot pro-Trump au fost aruncate la gunoi în timpul alegerilor din 2020.

Articolul, aparținând publicației conservatoare PJ Media, a fost vizualizat de peste 113 milioane de ori pe Facebook, mai mult decât orice altă știre din mass-media tradițională.

UE: minciunile rusești

Wojciech Konończuk răsfoia Twitter când a dat peste Mihailo Podoliak, un consilier apropiat al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care susținea că țara devastată de război va deveni în curând o rivală a Poloniei.

Mii de utilizatori polonezi ai rețelelor de socializare, inclusiv unii politicieni de marcă din cadrul partidului politic de extremă dreapta Confederația, au acuzat rapid Kievul de ingratitudine.

Polonia a primit peste un milion de refugiați ucraineni. În timp ce alegerile parlamentare din octombrie au împins tensiunile până la punctul de rupere. O dispută recentă legată de cereale a degenerat într-o dispută majoră între Varșovia și Kiev.

Cu toate acestea, bomba de pe Twitter a lui Podoliak a fost o minciună.

Konończuk, care conduce Centrul pentru Studii Estice din Polonia, un think-tank finanțat de guvern, a găsit rapid comentariile originale ale lui Podoliak în ucraineană. Mass-media de stat din Rusia le scosese din context pentru a semăna neîncredere între Ucraina și vecinul său.

„Unul dintre obiectivele cruciale ale Rusiei în această parte a Europei este de a diviza Polonia și Ucraina”, a declarat Konończuk, care a descoperit că utilizatorii polonezi de social media au amplificat punctele de discuție pro-Kremlin.

Alegerile din Polonia reprezintă un test critic pentru rezistența democratică a UE, în timp ce aceasta se confruntă cu ostilitatea Rusiei la granița sa.

Pe fondul încercărilor continue ale Kremlinului de a destabiliza democrațiile altor țări, UE va organiza în iunie propriile alegeri pentru Parlamentul European în toate cele 27 de țări membre. Acesta va fi un moment de vulnerabilitate pentru democrația europeană, și o oportunitate pentru Moscova de a căuta să provoace haos.

În Polonia, deceniile de dominație sovietică, combinate cu moștenirea atrocităților din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, au întărit atitudinile publice împotriva Rusiei. Sancțiunile recente ale UE împotriva mass-media susținute de Moscova, care au inclus interdicții pe rețelele sociale, au tăiat, de asemenea, capacitatea lui Putin de a inunda Polonia cu dezinformare.

Neadevărurile Kremlinului continuă să pătrundă

Amenințarea dezinformării rusești este, de asemenea, exploatată în scopuri politice la Varșovia. Andrzej Duda, președintele polonez, face presiuni pentru o legislație care să investigheze influența rusă în ceea ce criticii susțin că este o încercare de a-l reduce la tăcere pe liderul opoziției, Donald Tusk.

De la biroul său de acasă din sudul Poloniei, Paweł Terpiłowski, redactor-șef al Demagog, un grup local de verificare a faptelor, a urmărit trecerea de la propaganda rusă flagrantă la forme mai subtile de influență a Kremlinului. Aproape tot acest tip de conținut este imposibil de atribuit în mod direct regimului lui Putin.

Aceste tactici pro-rusești se bazează pe utilizatorii polonezi de social media pentru a conduce polarizarea dezbaterilor. Mesajele s-au concentrat pe afluxul de refugiați ucraineni. Dar și pe afirmația că agenda social-liberală a UE este prea „woke” pentru Polonia conservatoare.

„Influencerii pro-ruși sunt autentici”, a declarat Terpiłowski. „Ei sunt cetățeni polonezi”.

La sfârșitul lunii iunie, echipa de verificare a faptelor a descoperit un videoclip pe Facebook al lui Mariusz Max Kolonko, un fost jurnalist polonez stabilit acum în SUA. Acesta a afirmat în mod fals că refugiații ucraineni vor vota la alegerile din Polonia. Postarea a fost partajată de peste 6.000 de ori înainte ca Meta să o elimine.Dezinformări pro-ruse similare au apărut și pe TikTok.

Afirmațiile false nu pot fi legate direct de Kremlin. Dar minciunile antiucrainene îl ajută pe Putin să divizeze Varșovia de Kiev. De asemenea, le permite politicienilor polonezi de extremă dreapta, precum Grzegorz Braun, un lider al partidului politic Confederația, să profite de temerile oamenilor cu privire la refugiații ucraineni.

„Politicienii cu o poziție pro-rusă sau antiucraineană promovează aceste narațiuni pentru propriul lor câștig politic”, a declarat Terpiłowski.

Marea Britanie: țintirea agresivă

În unele părți din pitorescul comitat rural Somerset, în sud-vestul Angliei, persoane în vârstă de 30 de ani, ale căror interese includ mediul și voluntariatul, au primit aproape sigur un mesaj pe Facebook de la Sarah Dyke în luna iulie.

„Votați astăzi pentru campioana locală liberal-democrată Sarah Dyke și trimiteți un mesaj guvernului”, scria anunțul digital.

Acesta a fost cumpărat de partidul politic de centru-stânga Liberal Democrat înainte de recentele alegeri parlamentare speciale din acest district. Dyke, candidata partidului, a câștigat campania. A reușit să răstoarne o majoritate de 19.000 de voturi deținută de candidatul Partidului Conservator aflat la putere.

Anunțul a costat puțin peste 100 de dolari și a fost vizualizat de aproximativ 6.000 de utilizatori Facebook. Aceasta a vizat aproape exclusiv alegătorii care, conform datelor Facebook, ar fi putut susține partidul lui Dyke, folosind sistemul complex de publicitate al gigantului tehnologic.

Anunțul a fost trimis către un public precis segmentat în funcție de vârstă, cod poștal și caracteristici punctuale. Inclusiv „activism” și „probleme comunitare”, potrivit bibliotecii de anunțuri politice a Meta.

O astfel de micro-selectare a campaniilor politice digitale este în întregime legală. Înaintea alegerilor generale britanice de anul viitor aceste tactici au devenit metoda preferată pentru a câștiga sprijin. Conform convențiilor politice din Marea Britanie, votul este așteptat înainte de sfârșitul anului 2024.

Micro-targetarea presupune ca partidele politice să adune teancuri de date personale despre potențialii alegători. Apoi să îi bombardeze cu mesaje precis adaptate.

Strategia a ajuns la un asemenea nivel de sofisticare. Cu mii de mesaje diferite trimise unor loturi mici de alegători. Astfel încât este aproape imposibil de urmărit modul în care sunt desfășurate narațiunile politice. În prezent, cei care se ocupă de campaniile politice trimit mesaje diferite către alegători diferiți, chiar și pe aceeași stradă.

Noi tactici pentru a ajunge la alegători

Chiar și unele părți ale aparatului guvernamental britanic au folosit aceste tactici. Ministerul de Interne din Regatul Unit a cumpărat reclame pe Facebook care îi îndeamnă pe imigranții ilegali să stea departe de țară. Campania, care a costat doar câteva sute de dolari, a vizat persoane din Belgia și Franța.

S-a bazat pe afișarea de anunțuri către utilizatorii Facebook despre care gigantul tehnologic știa că sunt interesați de cuvinte-cheie specifice din punct de vedere etnic. Precum „Afghan Premier League” și „Music of Iran”. Efectul a fost acela de a viza - aproape exclusiv - utilizatorii de social media din acele comunități. O astfel de direcționare etnică contravine potențial regulilor Meta care interzic reclamele axate exclusiv pe rasă sau etnie.

„Aceasta este o tactică absolut standard de campanie politică”, a declarat Ben Collier, profesor la Universitatea din Edinburgh, care a descoperit campania Ministerului de Interne

Meta și TikTok au creat baze de date voluntare pentru aceste mesaje plătite. Totul pentru a permite publicului larg să vadă reclamele afișate pe platformele lor.

Însă partidele politice „eșuează” în mod obișnuit să notifice companiile de social media cu privire la cheltuielile lor. Deși sunt obligate să facă acest lucru. Astfel de campanii digitale presupun colectarea de informații personale ale oamenilor pentru a le direcționa online. Toate în moduri care extind normele locale de confidențialitate până aproape de punctul de rupere.

De exemplu, Partidul Conservator din Marea Britanie, aflat la guvernare, a promovat un „sondaj privind animalele de companie” în rândul utilizatorilor de social media. În mod teoretic pentru a evalua preocupările acestora cu privire la furtul de animale.

Însă politica de confidențialitate atașată sondajului permitea, de asemenea, partidului să utilizeze adresele de e-mail și codurile poștale ale respondenților, de exemplu, pentru campanii viitoare.

Bătălie digitală pentru a obține voturi

La periferia Londrei, o bătălie digitală pentru fiecare vot este deja în curs de desfășurare.

Confruntarea se concentrează pe politica privind „zona cu emisii foarte scăzute” a orașului, cunoscută sub numele de ULEZ. A fost introdusă în încercarea de a reduce poluarea aerului. Zona presupune o taxă de 15 dolari pentru mașinile foarte poluante și a fost extinsă în august, spre furia unor automobiliști.

Grupurile asociate cu Partidul Conservator se opun în primul rând extinderii taxei pentru vehiculele cu emisii ridicate. Cele legate de Partidul Laburist o susțin în mod predominant.

O campanie publicitară a fost plătită de un grup numit StopULEZ. Acesta a fost condus de un fost consultant al Cambridge Analytica, firma de publicitate digitală căzută în dizgrație.

Aceasta a vizat în special bărbați blue-collar (muncitori) cu mesaje anti-ULEZ pe Facebook. Publicul-țintă a fost identificat pe baza intereselor acestora în cuvinte-cheie. Precum „tencuitor”, „EastEnders”, o telenovelă britanică, și „The Only Way is Essex”, un reality show, potrivit documentelor de transparență ale Meta.

În același timp, grupuri progresiste precum 38Degrees, o organizație non-profit de activism politic, au difuzat anunțuri de susținere în rețelele de socializare vizionate exclusiv de londonezii mai înstăriți. Această campanie a folosit cuvinte-cheie țintă precum „egalitate pentru animale” și „ecologism”.

„Dacă cealaltă parte o face, trebuie să o faci și tu, dacă vrei să concurezi”, a declarat Kate Dommett, profesor la Universitatea din Sheffield și fost consilier special pe probleme de politică digitală al parlamentului britanic.

Megaciclul

Cocktailul de polarizare a rețelelor sociale, interferența rusă și micro-obiectivele agresive ale alegătorilor pare să joace un rol definitoriu în alegerile din Occident în anul care urmează. Aceste caracteristici ale politicii digitale s-ar putea dovedi și mai toxice pentru democrațiile din afara Europei și Americii de Nord.

În următoarele 12 luni, alegătorii din țări precum Venezuela și Sri Lanka se îndreaptă, de asemenea, spre urne. Neglijența din partea giganților din domeniul social media, supravegherea locală limitată și tacticile obscure de campanie online amenință să provoace pagube și mai mari democrațiilor tinere decât omologii lor occidentali mai rezistenți.

Deja, avertizează activiștii, liderii autoritari fac propagandă digitală împotriva rivalilor lor în Tunisia. În timp ce utilizatorii anonimi de rețele sociale promovează discursul urii împotriva refugiaților în Africa de Sud, de exemplu, în scopuri politice.

Pentru a înrăutăți situația, giganții rețelelor de socializare își reduc echipele de monitorizare a alegerilor la nivel mondial. Totul pentru a reduce costurile, pe fondul scăderii veniturilor din publicitate. Pe măsură ce politica se deplasează din ce în ce mai mult online, în joc este integritatea modului în care este guvernată o mare parte a lumii.

„Intrăm într-o criză”, a declarat Alexandra Pardal, director de campanii la Digital Action, o organizație non-profit care lucrează cu grupuri ale societății civile din țări precum Brazilia și India pentru a le consolida rezistența.

„Aveți acest megaciclu electoral cu țări din întreaga lume”, a spus ea. „Nimeni nu este pregătit”.