Demisie după tragedia de la Măgdăcești. Șeful Probațiunii din Republica Moldova pleacă din funcție

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Directorul Inspectoratului Național de Probațiune din Republica Moldova, Viorel Sochircă, și-a depus demisia după tragedia de la Măgdăcești, unde un bărbat și-ar fi împușcat soția, după care s-ar fi sinucis. Informația a fost anunțată de ministrul moldovean al Justiției, Vladislav Cojuhari, în contextul verificărilor privind modul în care a funcționat monitorizarea electronică a agresorului.

Ministrul Justiției a arătat că, în acest caz, mecanismul de monitorizare nu a reușit să ofere protecția necesară victimei și a vorbit despre probleme de procedură, lipsa resurselor și dificultăți legate de utilizarea echipamentelor în afara Republicii Moldova.

Ministrul Justiției: „Sistemul de monitorizare electronică a eșuat”

„Tragedia care a zguduit societatea în aceste zile a arătat că sistemul de monitorizare electronică a eșuat în a oferi victimei protecția necesară. Deficitul de resurse, breșele de procedură, deficiențele utilizării echipamentelor în afara țării nu pot atenua gravitatea acestei tragedii.

Ca să înțelegem și amploarea din sistemul de monitorizare electronică, în proces de monitorizare, la moment, se află 354 de persoane. Mai mult de jumătate dintre ele, 190, sunt agresori familiali. Violența în familie reprezintă astăzi cea mai mare categorie din întregul sistem de monitorizare electronică, ceea ce arată cât de important este ca acest mecanism să funcționeze fără breșe.

Ce trebuie însă să facem acum este să corectăm urgent procedurile acolo unde au dat greș și să alocăm resurse unde e necesar. Vom veni cu propunerea ca Inspectoratul General al Poliției să aibă acces direct la sistemul de monitorizare pentru a putea interveni prompt. De asemenea, vom recomanda ca agresorii familiali, chiar dacă nu au interdicție de părăsire a teritoriului țării, să fie puși pe consemn la trecerea frontierei, așa încât să există informare între instituții.

Un agresor familial a revenit în țară, iar lipsa unui flux de date în timp real între Probațiune, Poliție și Poliția de Frontieră a lăsat expusă victima în fața unui pericol care trebuia să fie prevenit.

După emiterea ordonanței de protecție, agresorul nu avea un domiciliu stabil - locuia periodic la rude sau dormea în mașină. Activitatea sa era legată de aducerea automobilelor în Republica Moldova, iar deplasările frecvente peste hotare făceau parte din activitatea sa obișnuită și constituiau o sursă de venit”, a transmis Ministerul Justiției.

Brățară electronică. Sursă foto: Captură video

Cronologia faptelor prezentată de Ministerul Justiției din Republica Moldova

În continuarea mesajului, ministrul moldovean al Justiției, Vladislav Cojuhari, a prezentat si cronologia evenimentelor.

Vreau să fac claritate și în cronologia faptelor, pentru a nu lăsa loc de speculații: Pe 13 iulie, victima a depus cerere la Procuratura Criuleni de solicitare a protecției, iar pe 16 iulie, Judecătoria Criuleni eliberează ordonanța de protecție pe termen de 30 zile. Pe 3 august agresorul încalcă ordonanța prin inițierea unui apel telefonic către victime, fapt înregistrat de ofițerul de urmărire penală. Pe 24 august victima cere eliberarea unei noi ordonanțe de protecție.

Pe 25 august 2026 a fost emisă Ordonanța de Protecție de Judecătoria Criuleni, care a fost transmisă în aceeași zi de către Biroul de Probațiune Criuleni către Direcția Monitorizare Electronică (DME). Inspectoratul de Poliție Criuleni a fost informat despre necesitatea prezentării agresorului. În aceeași zi, la ora 16:50, echipamentul de monitorizare a fost aplicat agresorului în incinta BP Criuleni. Ulterior, victima a primit dispozitivele speciale în asemenea situații.

Pe 25 august, semnalul GPS de la echipamentul de monitorizare a dispărut de pe platformă, dar semnalul SIM continua transmiterea datelor fără a arăta și locația. În momentul dispariției semnalului, agresorul a fost contactat de inspectori și a declarat că se află în Orhei și că se va prezenta personal la inspectorat. La ora 20:34, agresorul a contactat DME spunând că părăsește Republica Moldova pentru 4-5 zile, iar după câteva ore semnalul GPS a dispărut de pe platforma de monitorizare. Conform investigațiilor ulterioare, Poliția de Frontieră a confirmat că agresorul a fost în afara țării între 25 și 30 august.

Pe 26 august, agresorul a fost contactat repetat de către consilierul de probațiune, dar avea telefonul deconectat. Pe 28 august consilierul biroului de probațiune Criuleni a discutat telefonic cu agresorul. Ultimul a comunicat că se află în Germania.

Pe 31 august, ținând cont de informația agresorului că va fi plecat 4-5 zile, inspectorul DME l-a contactat de mai multe ori în cursul dimineții, fără răspuns. Pe 31 august, la 9:17, a fost înregistrată informația telefonică la 112 cu privire la omor. În cadrul cercetărilor efectuate la locul crimei, s-a constatat că dispozitivul de monitorizare nu se afla pe corpul persoanei decedate.

Agresorul familial nu are restricții impuse prin ordonanța de protecție cu privire la părăsirea teritoriului Republicii Moldova și nu are consemn la frontiera de stat, astfel nu putea fi monitorizat la intrările și ieșirile din țară. La revenire, echipamentul nu este vizibil pe platforma de monitorizare, din cauza pierderii semnalului”, a scris ministrul Justiției.

Ce schimbări sunt pregătite după tragedie

În urma cazului de la Măgdăcești, autoritățile din Republica Moldova vor să modifice modul în care circulă informațiile între instituțiile implicate în monitorizarea agresorilor familiali.

Ministrul Justiției a anunțat că va fi propus accesul direct al Inspectoratului General al Poliției la sistemul de monitorizare electronică, astfel încât polițiștii să poată interveni mai rapid.

O altă măsură avută în vedere este introducerea agresorilor familiali pe consemn la frontieră, chiar și atunci când ordonanța de protecție nu le interzice în mod explicit să părăsească Republica Moldova.

În prezent, potrivit datelor prezentate de ministru, 354 de persoane sunt monitorizate electronic, iar 190 dintre acestea sunt agresori familiali.