De la durata proceselor la criminalitatea informatică. Schimbările cerute de procurorul general Cristina Chiriac

De la durata proceselor la criminalitatea informatică. Schimbările cerute de procurorul general Cristina ChiriacCristina Chiriac. Sursa foto Captură video

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Cristina Chiriac, a participat vineri la Congresul Avocaților, unde a abordat teme legate de funcționarea sistemului de justiție, gestionarea noilor forme de criminalitate și așteptările societății de la instituțiile de aplicare a legii. Șefa Ministerului Public a vorbit despre necesitatea unui dialog constant între magistrați și barouri pentru reducerea duratei procedurilor judiciare.

În cadrul intervenției sale, Cristina Chiriac a spus  că activitatea instituțiilor judiciare este evaluată în prezent de cetățeni nu doar prin prisma aplicării riguroase a textelor de lege, ci și prin eficiența și integritatea actului medical-juridic:

„Participarea la acest eveniment reprezintă nu doar un gest de respect instituţional, ci şi o recunoaştere a rolului esenţial pe care avocaţii îl au în înfăptuirea justiţiei. Trăim într-o perioadă în care societatea aşteaptă de la instituţiile judiciare mai mult decât aplicarea riguroasă a legii. Cetăţenii aşteaptă profesionalism, integritate, eficienţă şi, mai presus de toate, garanţia că drepturile şi libertăţile lor sunt protejate.”

Delimitarea rolurilor procesuale și obligația imparțialității

judecător

Sursa foto: dreamstime.com

 

Un punct central al discursului a vizat raportul juridic dintre procurori și avocați în cadrul proceselor. Procurorul general a precizat că, deși cele două profesii ocupă poziții opuse în instanță conform atribuțiilor legale, scopul final trebuie să rămână respectarea garanțiilor procesuale și a drepturilor omului.

Conform argumentației prezentate, echilibrul sistemului democratic depinde în mod direct de independența ambelor părți:

„Procurorii şi avocaţii se află adesea pe poziţii procesuale diferite. Este firesc. Rolurile noastre sunt distincte şi sunt definite de lege. Dar diferenţa de rol nu trebuie confundată niciodată cu opoziţia de valori. Dimpotrivă, avem aceeaşi obligaţie fundamentală: respectarea legii, protejarea drepturilor omului şi consolidarea încrederii publice în justiţie. Un proces echitabil nu poate exista fără un avocat independent şi fără un procuror imparţial.”

Presiunea fenomenelor infracționale moderne și digitalizarea

În analiza contextului operativ actual, reprezentanta Ministerului Public a enumerat principalele vulnerabilități și amenințări cu care se confruntă anchetatorii. Printre acestea se numără criminalitatea organizată transfrontalieră, corupția, fraudele complexe și atacurile cibernetice, fenomene care impun o adaptare rapidă a metodelor de lucru.

Tranziția către tehnologiile digitale reprezintă, de asemenea, o componentă ce necesită restructurări logistice în cadrul parchetelor și instanțelor:

„În acelaşi timp, transformarea digitală a societăţii ne obligă să regândim metodele de lucru, să investim în competenţe şi să adaptăm instrumentele juridice la realităţile prezentului. În faţa acestor provocări, dialogul dintre instituţiile judiciare şi profesiile juridice devine mai important ca oricând.”

Agenda de lucru: Durata procedurilor și drepturile victimelor

În finalul alocuțiunii, procurorul general a inventariat problemele structurale care necesită o abordare comună din partea practicienilor dreptului. Printre prioritățile identificate pe agenda instituțională se numără:

-Durata procedurilor: Accelerarea termenelor de soluționare a dosarelor penale și civile;

-Accesul la justiție: Eliminarea barierelor care blochează accesul efectiv al cetățenilor la actul de justiție;

-Protecția victimelor: Îmbunătățirea mecanismelor de sprijin și siguranță pentru persoanele vătămate;

-Armonizarea legislativă: Adaptarea normelor interne la exigențele și deciziile instanțelor europene.

Cristina Chiriac a concluzionat reamintind principiul conform căruia serviciul judiciar trebuie să funcționeze exclusiv în beneficiul public, dincolo de interesele corporatiste ale diferitelor categorii de magistrați sau avocați:

„Ea (justiţia-n.r) aparţine cetăţenilor şi există pentru cetăţeni. Din această perspectivă, cred că misiunea noastră comună este aceea de a apăra nu doar litera legii, ci şi valorile care dau sens legii: libertatea, demnitatea umană, egalitatea în faţa legii şi respectul pentru drepturile fundamentale.”