De ce România produce energie când nu are nevoie și o cumpără scump seara. Explicațiile lui Sorin Chiriță

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

România produce cantități mari de energie fotovoltaică în mijlocul zilei, când consumul este redus, însă ajunge să cumpere electricitate la prețuri ridicate în orele de vârf. Invitat la podcastul „Picătura de Business”, realizat de Radu Preda pentru capital.ro și evz.ro și difuzat pe canalul de YouTube Hai România, Sorin Chiriță, membru al Directoratului Societății de Administrare a Participațiilor din Energie, a explicat de ce investițiile în regenerabile nu au fost integrate într-un sistem echilibrat și de ce bateriile nu pot rezolva singure problema.

La începutul discuției, Sorin Chiriță a explicat rolul Societății de Administrare a Participațiilor din Energie. SAPE a apărut în 2014, în urma desprinderii din Electrica, și a preluat contractele de privatizare pentru companiile care activează în transportul, distribuția și furnizarea energiei electrice.

„Mai deținem participații minoritare la mai multe companii energetice, dar și la o companie de digitalizare, Indra, și deținem în același timp participație majoritară la Titan Power, care este compania de proiect care dezvoltă proiectul Titan”, a spus Sorin Chiriță.

Acesta a precizat că SAPE este și producător de energie, prin capacități eoliene și fotovoltaice, dar și printr-o unitate de stocare de mici dimensiuni.

Investițiile s-au concentrat prea mult pe fotovoltaice

Radu Preda a adus apoi în discuție prețul energiei electrice. Deși prețul nominal plătit de consumatorii casnici se află sub media europeană, situația se schimbă atunci când acesta este raportat la puterea de cumpărare. În același timp, România a înregistrat unele dintre cele mai mari prețuri de pe piața pentru ziua următoare.

Sorin Chiriță a explicat că problema a apărut după ce investițiile din ultimele decenii s-au concentrat în special pe energia fotovoltaică, în timp ce mai multe capacități pe cărbune au fost închise.

„Procesul nu a fost bine integrat și bine calculat, întrucât s-a pus accentul foarte mult pe fotovoltaice. Dacă ați văzut, au fost foarte multe surse de finanțare care au asigurat finanțarea pentru proiecte fotovoltaice”, a declarat acesta.

În paralel, România a scos din producție mai multe centrale, fără să le înlocuiască prin capacități care să poată furniza constant energie.

„Au dispărut CET-ul din Brașov, CET-ul din Brăila și multe alte CET-uri care, într-adevăr, aveau o producție bazată pe cărbune, dar nu am venit cu nimic în schimb decât compensând cu această producere de energie pe fotovoltaic”, a explicat Sorin Chiriță.

Energia este produsă la prânz și cumpărată seara

Reprezentantul SAPE a spus că energia fotovoltaică este utilă, inclusiv pentru prosumatori, dar trebuie luate în calcul poziția geografică a României și numărul limitat de ore de producție.

„Media anuală în care un parc fotovoltaic produce, ca durată de timp, este de 3,5-4 ore”, a afirmat acesta. Problema este că energia este produsă în mijlocul zilei, când consumul este mai redus. „Și asta în mijlocul zilei, când consumul este cel mai scăzut. Deci, practic, noi producem mult când nu este nevoie”, a continuat Sorin Chiriță.

Consumul crește seara, inclusiv în perioadele foarte calde, când sunt folosite aparatele de aer condiționat, sau iarna, când crește necesarul pentru încălzire.

„Având aceste vârfuri de consum, fie iarna pe încălzire, fie vara pe aer condiționat, vârfurile sunt undeva seara și atunci cumpărăm energia electrică. De multe ori se întâmplă să ne cumpărăm propria energie electrică, ca să punem ghilimele”, a spus acesta.

Radu Preda a rezumat situația spunând că România cumpără energia de la cei cărora le-a vândut-o anterior.

„La prânz vindem, seara cumpărăm. Cumpărăm de la cei care au avut capacitate de stocare. A fost o întreagă discuție despre faptul că bulgarii au apucat să facă niște capacități de stocare și ne cumpără energia ziua și ne-o revând seara”, a explicat Sorin Chiriță.

Potrivit acestuia, aceste variații produc dezechilibre în rețelele de transport și distribuție, iar costurile sunt ulterior plătite.

De ce bateriile nu rezolvă întreaga problemă

Sorin Chiriță a afirmat că liberalizarea pieței energiei a fost necesară, deoarece România este interconectată cu piața europeană. Problema funcțională rămâne însă momentul în care este produsă energia.

„Noi producem multă energie, dar nu când trebuie”, a spus reprezentantul SAPE.

În prezent există un interes ridicat pentru proiectele de stocare în baterii. Acestea pot păstra energia produsă în timpul zilei și o pot elibera pentru câteva ore seara.

„Nu face decât să stocheze acest curent electric produs ziua, să spunem, pe panouri fotovoltaice, urmând să-l dea prin descărcare la două sau patru ore seara”, a explicat Sorin Chiriță.c El a precizat că energia nu poate fi păstrată în baterii din timpul verii până iarna, stocarea fiind destinată în principal consumului din aceeași zi. „Este o soluție care probabil va rezolva problema aceasta în cinci ani, dar trebuie să fim foarte conștienți că multe proiecte de stocare sunt absolut necesare. Stocarea în baterii nu rezolvă însă problema integrală de producție în bandă”, a declarat acesta.

Nici energia eoliană și nici cea fotovoltaică nu pot asigura singure o producție constantă. Eolianul poate produce perioade mai lungi, dar depinde de condițiile meteorologice.

„Este mult mai avantajos eolianul decât fotovoltaicul, iar costurile de înființare a unui parc eolian sunt mai mari. Ele produc aproape în bandă, pentru că ai perioade lungi în care bate vântul, dar în același timp ai și producție impredictibilă”, a spus Sorin Chiriță.

În cazul parcurilor fotovoltaice, randamentul scade în timp, iar întreținerea implică operațiuni periodice de curățare și mentenanță.

„Nu înseamnă că ai aruncat niște panouri pe câmp. Gândiți-vă că se pune praf. E vorba de suprafețe mari”, a explicat acesta.

Sorin Chiriță a concluzionat că România nu poate trece exclusiv la energie fotovoltaică și baterii, deoarece aceste tehnologii nu asigură producția constantă necesară funcționării sistemului energetic.