Giorgia Meloni nu ţinea să apară într-un club anti-Trump, ea, care împărtășește ideile președintelui american. Dar să refuzi invitația lui Macron era imposibil.

Ce nu voia Meloni să facă și ce ar fi vrut

Este destul de paradoxal: în timp ce nordicii și balicii se plâng că nu au fost invitați de Emmanuel Macron, cu Giorgia Meloni lucrurile stau mai degrabă invers.

Prim-ministrul italian își târăște picioarele îndreptându-se către întâlnirea despre Ucraina și securitatea în Europa. O întâlnire restrânsă, doar cu liderii națiunilor cu armate mari – de unde Marea Britanie – sau capacități de finanțare militară – de unde Țările de Jos.

De fapt, Giorgia Meloni nu avea niciun chef să apară în ceea ce ceea ce seamănă cu un Consiliu anti-Trump. Ea îl curtează pe președintele american, de care se simte apropiată ideologic. Ea împărtășește discursul lui J. D. Vance despre restricționarea libertății de exprimare în Europa.

Meloni încerca să-i evite pe opozanţii Orban şi Fico

Atâtea motive pentru care Giorgia Meloni, invitată la masa "celor mari", strâmbă din nas. Ea a pledat pentru un format "video" al conferinței, dar acest lucru a fost exclus.

Pentru că interesele sale europene sunt prea importante, Meloni nu a putut, în final, să refuze invitația. Așa că se plânge și denunță, mezzo vocce, un format care fragmentează unitatea europeană.

La rândul lui, Emmanuel Macron nu și-a dorit un format cu 27 de membri în care dispersarea discuțiilor între țările mici fără armate, pe de o parte, și opoziția lui Viktor Orban și Robert Fico, pe de altă parte, ar fi lăsat o impresie dezastruoasă de divizare și imobilitate.

Formatul ales este așadar cel al țărilor care doresc să avanseze pentru a ajuta Ucraina să se apere și care, cel puțin pe hârtie, au mijloacele pentru a face acest lucru. Cu atât mai rau pentru cei care se plâng. Alte formate viitoare le vor permite să-și exprime punctul de vedere și să-și facă cunoscută contribuția.

Nemulţumirea nordicilor şi balticilor

Cu toate acestea, neliniștea diplomatică este palpabilă printre cei "uitați". Finlanda și țările baltice, în prima linie împotriva Rusiei și contribuitori semnificativi la efortul de război ucrainean, se trezesc retrogradate la rangul de spectatori.

Același lucru este valabil și pentru România, avanpostul estic al NATO. O excludere cu atât mai de neînțeles pentru ei cu cât aceste state sunt direct vizate de orice evoluție a conflictului.

Giorgia Meloni a declarat presei italiene ca ar fi preferat o întâlnire a celor 27 la Bruxelles, pentru că altfel echivalează cu a da apă la moară scepticilor administraţiei Trump care sunt reticenţi în a considera Bruxelles-ul drept un interlocutor credibil.

De fapt, nici Ursula von der Leyen, nici Antonio Costa nu au reușit să obțină o invitație la Washington. Donald Trump face pe mortul. Pentru el, Uniunea Europeană este doar un adversar economic de doborât.

(Autor: Emmanuel Berretta, Le Point; Traducere: Gabriela Sîrbu, RADOR RADIO ROMÂNIA)