Social
De ce nu există „te rog” în limbile nordice. Cum își exprimă politețea danezii, suedezii și norvegienii
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
În țările nordice, politețea nu se exprimă întotdeauna prin formulele folosite în alte limbi. În daneză, suedeză, norvegiană, islandeză și finlandeză nu există un cuvânt care să corespundă exact termenului englezesc „please” (te rog), utilizat frecvent pentru a formula politicos o cerere, scrie BBC.
Acest lucru nu înseamnă însă că oamenii sunt mai puțin politicoși, ci că respectul și bunele maniere sunt transmise prin alte mijloace, precum formularea solicitărilor, tonul vocii, limbajul corpului și contextul.
Chiar nu există „te rog!” în limbile nordice
Pentru mulți turiști, învățarea câtorva expresii de bază reprezintă unul dintre primii pași înaintea unei călătorii: salutul, formulele de rămas-bun, cuvintele pentru „da” și „nu”, dar și „te rog” și „mulțumesc”. În nordul Europei, însă, această listă nu poate fi tradusă direct în toate limbile locale. Diferențele pot fi observate chiar și într-o situație obișnuită, precum comandarea unei cafele sau a unui produs de patiserie.
Potrivit lingvistului James Puchowski, cercetător la Nynorsk Kultursentrum, Muzeul Norvegian al Culturii Scrise, căutarea unei traduceri exacte pentru „te rog” nu este neapărat cea mai potrivită abordare. În țările nordice, politețea poate fi exprimată prin felul în care este construită o cerere, fără să fie nevoie de un termen separat.
În Danemarca, de exemplu, o persoană poate folosi expresia må jeg bede om, care se traduce aproximativ prin „aș putea să cer” sau „aș putea primi”, atunci când comandă ceva într-o brutărie. În Suedia, este obișnuită adăugarea cuvântului tack, care înseamnă „mulțumesc”, la o solicitare. În Norvegia, politețea poate fi transmisă inclusiv prin intonația vocii și printr-un zâmbet.
Daniela Hummelgren, profesoară de limba daneză, explică faptul că stilul de comunicare din această țară este, în general, direct. „Eficiența este apreciată aici, iar comunicarea este, în general, directă”, afirmă ea. În anumite împrejurări, excesul de formule politicoase poate părea neobișnuit sau poate fi perceput ca o încercare de a complica o interacțiune simplă.
Egalitatea socială influențează felul în care oamenii comunică
Diferențele de exprimare sunt legate și de valorile sociale din regiune. Puchowski explică faptul că egalitarismul are un rol important în societățile nordice, unde distincțiile de statut sunt mai puțin accentuate în conversațiile de zi cu zi.
Formele de adresare mai formale, precum Herr și Frue, echivalente aproximative pentru „domnule” și „doamnă”, au dispărut în mare măsură din uzul cotidian în țările scandinave. Această schimbare reflectă o societate în care oamenii tind să se considere mai degrabă egali, fără ca diferențele de clasă să fie marcate constant prin limbaj.
Această atitudine este asociată adesea cu așa-numita „lege a lui Jante”, o idee răspândită în cultura scandinavă potrivit căreia nimeni nu ar trebui să se considere mai important sau mai special decât ceilalți. În conversațiile obișnuite, acest principiu se poate traduce printr-o nevoie mai redusă de a sublinia respectul față de statutul interlocutorului.
Prin urmare, politețea nu presupune neapărat folosirea unei formule de deferență precum „te rog”, ci poate rezulta din ton, formulare și context. Aceste norme sociale se regăsesc, în diferite forme, și în Finlanda, deși limba finlandeză aparține unei familii lingvistice diferite de daneză, suedeză, norvegiană și islandeză.
„Limbajul înseamnă mai mult decât cuvinte. Înseamnă și modul în care prezinți o idee”, spune Puchowski.
Stockholum, Suedia / sursa foto: dreamstime.com
Cum pot turiștii să fie politicoși fără să spună „te rog”
Pentru vizitatorii străini, una dintre cele mai simple soluții este să observe comportamentul localnicilor și să își adapteze felul de a comunica la situația în care se află. Hummelgren recomandă ca turiștii să fie atenți la nivelul de politețe folosit în jurul lor și la felul în care oamenii se adresează angajaților din servicii sau persoanelor pe care nu le cunosc.
„Trebuie să îți adaptezi nivelul de politețe la locul în care te afli. Observă situațiile din jur, ca să te obișnuiești cu ceea ce este considerat politicos și cu ceea ce nu este”, explică profesoara.
În Suedia, adăugarea cuvântului tack la o solicitare este o variantă simplă și frecventă. Cercetările asupra utilizării acestui termen arată că el este legat de ideea de egalitate și reciprocitate, mai degrabă decât de deferența față de o persoană cu un statut superior.
Forme similare există în mai multe limbi din regiune: tak în daneză, takk în norvegiană și islandeză, respectiv kiitos în finlandeză. Aceste cuvinte înseamnă „mulțumesc” și pot contribui la transmiterea unei atitudini politicoase chiar și atunci când nu există o formulă echivalentă pentru „te rog”.
Termeni care contează mai mult în țările nordice
Turiștii nu trebuie însă să se teamă că vor încălca regulile de comportament dacă uită să folosească un asemenea termen. Potrivit explicațiilor prezentate, este puțin probabil ca cineva să reacționeze negativ dacă o persoană comandă o cafea fără să spună tak.
Mai mult, politețea exagerată poate părea uneori nefirească sau chiar suspectă. Hummelgren afirmă că nu a auzit de situații în care cineva să trimită o felicitare fizică de mulțumire după un interviu de angajare. Un asemenea gest ar putea fi considerat excesiv și ar putea da impresia că persoana respectivă urmărește să obțină o favoare.
Pentru cei care călătoresc în nordul Europei, concluzia este că bunele maniere nu depind de aceleași cuvinte și ritualuri în toate culturile. Absența unui echivalent exact pentru „te rog” nu indică lipsa politeții, ci un mod diferit de a o exprima, prin comunicare directă, respect reciproc și adaptarea la context.
Recomandările noastre
International
Polonia se pregătește pentru un atac din Rusia
