De ce nu a reuşit scenariul Moscovei în România şi Republica Moldova, în 2024

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Republica Moldova. Rusia a avut, în toamna anului 2024, acelaşi scenariu pentru România, Republica Moldova şi Georgia – să compromittă parcursul european. Însă acest scenariu a reuşit doar în Georgia.

Concluzia rezultă dintr-o anchetă a Centrului de Investigaţii Jurnalistice din Moldova (CIJM).

Deşi Moscova a implementat acelaşi sceraiu, metodele de implementare au fost diferite. După ce Moscova a reuşit să deturneze parcursul european al Georgiei, ţara se confruntă cu probleme grave la capitolul democraţie. Fiind implementate aceleaşi politici ca şi în Federaţia Rusă. Cum ar fi de exemplu legea privind agenţii străini.

„În toamna anului 2024, trei țări de la periferia Rusiei au intrat în cabina de vot cu aceeași umbră deasupra. Moldova, România și Georgia nu au avut doar alegeri în același sezon. Au avut același adversar, cu același obiectiv: să rupă încrederea în vot și să slăbească drumul pro-european. Doar metoda s-a schimbat de la o țară la alta.

Nu a fost vorba de propagandă clasică, aruncată la întâmplare. A fost o operațiune adaptivă, care a învățat din eșecurile din Ucraina și a revenit la modelul de război hibrid din anii 2010, dar într-o formă mai precisă, mai localizată, bazată pe date”, se arată în anchetă.

Trei obiective ale Rusiei în 2024

În toamna anului 2024 Rusia şi-a propus trei obiective clare pentru România, Republica Moldova şi Georgia. Este vorba despre subminarea încrederii în instituții, discreditarea actorilor pro-europeni și împingerea în față a unor alternative radicale sau pro-ruse.

Potrivit anchetei CIJM, instrumentele au fost și ele comune: televiziuni și site-uri controlate, ferme de troli, rețele de boți, ONG-uri de fațadă, preoți și influenceri plătiți să normalizeze narativul. Canalele principale au devenit Telegram, TikTok și VKontakte.

„Noutatea din 2024, documentată cel mai clar în rapoartele desecretizate din România, a fost trecerea la conținut generat cu AI, deepfake-uri, știri false cu reacție rapidă și micro-targetare sociologică. Același set de instrumente a fost găsit și în Moldova și Georgia.

Narativul a fost croit la fel: Uniunea Europeană prezentată ca un proiect străin, care amenință suveranitatea, economia și familia tradițională. NATO ca agresor. Rusia ca partener solid și garant al stabilității. Pe acest schelet s-au adăugat fricile locale”, susţine autorul anchetei.

Operaţiunea din Republica Moldova

Potrivit anchetei, în Republica Moldova operațiunea a avut miros de bani cash. „Obiectivul strategic era clar: oprirea momentumului pro-european chiar înainte de referendumul constituțional care urma să consacre integrarea europeană ca prioritate de politică externă.

Centrul operațiunii, arată analiza citând Serviciul de Informații și Securitate, a fost o rețea vastă de cumpărare a votului. Peste 39 de milioane de dolari ar fi fost direcționați prin bănci rusești sancționate, în special Promsvyazbank, către peste 138.000 de cetățeni moldoveni, prin conturi virtuale, în comunități vulnerabile. Numele-cheie indicat este Ilan Șor și blocul Victoria”, scrie CIJM.

Sursa foto: Facebook/ Blocul Victorie

Pe lângă bani, au venit operațiunile de panică. Atacuri cibernetice coordonate, operațiuni hack-and-leak, amenințări false cu bombă la secțiile de vot din diaspora din Germania și Marea Britanie, transport ilegal de alegători din Rusia, Belarus, Azerbaidjan și Transnistria.

În zilele dinaintea turului doi, jurnaliști au primit amenințări în română stâlcită, atribuite fals echipei Maiei Sandu. Pe TikTok a fost inundat spațiul cu conținut anti-european. Iar războiul psihologic a mers până la absurdul calculat: un video fabricat în care președinta Sandu ar fi interzis culesul măceșelor, o plantă cu încărcătură culturală puternică, menit să trezească amintirea limitărilor sovietice.

Un alt fals viral arăta trupe românești masate la graniță, deși imaginile erau de la o paradă militară mai veche.

Metodele ruşilor aplicate în România

În România, câmpul de luptă nu a fost strada, ci algoritmul. Obiectivul nu era neapărat să câștige un candidat pro-rus, ci să cultive disidența internă și să instaleze o figură disruptivă, un cal troian în interiorul UE și NATO.

Instrumentul principal a fost TikTok. Peste 25.000 de conturi ar fi fost folosite, coordonate prin canale de Telegram legate de Rusia, pentru a împinge artificial candidatura politicianului de margine Călin Georgescu. În două săptămâni, susținerea lui a sărit de la 1 la 35 de procente.

Călin Georgescu. Sursă foto: captură video

În ziua votului, Biroul Electoral Central și Autoritatea Electorală Permanentă au fost ținta unor atacuri cibernetice din peste 30 de țări. TikTok însuși a semnalat activitate manipulativă legată de conturi afiliate Sputnik. Urma financiară, potrivit analizei, duce la 381.000 de dolari coordonați de antreprenorul Bogdan Peșchir.

Tactica a inclus cultivarea sentimentului anti-UE, retorică naționalistă și mesaje bazate pe frică adresate diasporei. Grupuri Telegram de susținere fuseseră create cu ani înainte. Chiar dacă statul român, pro-european, a reacționat în final unit - servicii, președinție, justiție - operațiunea și-a atins parțial scopul: a polarizat discursul și a erodat încrederea.

Cum au câştigat ruşii în Georgia

În Georgia ruşii au folosit un alt model model, cel mai periculos. Aici autoritățile nu au mai rezistat interferenței. Au devenit vectorul ei. Obiectivul Moscovei era blocarea drumului Georgiei spre UE și NATO. Oferind partidului de guvernământ Georgian Dream sprijinul necesar pentru a rămâne la putere în schimbul abandonării integrării.

Astfel, modelul de propagandă internă al Kremlinului a fost transpus direct în politica georgiană. Opoziția pro-occidentală a fost prezentată ca aducătoare de război. Iar Georgian Dream ca garant al păcii și valorilor tradiționale.

Mesajele au fost dublate direct de media de stat rusă și de oficiali ruși de rang înalt. Propaganda a fost brutală și vizuală: panouri și clipuri care contrastau orașe ucrainene distruse cu peisaje pașnice georgiene. Societatea civilă și jurnaliștii independenți au fost etichetați drept agenți străini. Au circulat dezinformări despre lunetiști ucraineni și tentative de lovitură de stat sponsorizate de SUA.

În acest mediu saturat de frică, alegerile din octombrie 2024 au fost considerate manipulate de opoziție. Fosta președintă Salome Zourabichvili a acuzat explicit serviciile de informații ruse că au modelat rezultatul cu tactici identice cu cele folosite la realegerea lui Putin.

Ce leagă cele trei cazuri

Ce leagă cele trei cazuri, dincolo de instrumente, este ținta comună: diaspora. În Moldova, ca și în 2016, s-a încercat suprimarea votului diasporei, atunci prin lipsa buletinelor, acum prin amenințări cu bombă și blocaje.

În Georgia, autoritățile au restricționat accesul comunităților din străinătate, știind că cei plecați să caute o viață mai bună nu vor vota partidul de guvernământ.