De ce este atmosfera Soarelui mai fierbinte decât suprafața sa? Cercetătorii cred că au găsit răspunsul

De ce este atmosfera Soarelui mai fierbinte decât suprafața sa? Cercetătorii cred că au găsit răspunsulSoarele. Sursa foto: Pixabay

Astronomii cred că au găsit, în sfârșit, o explicație cu privire la atmosfera exterioară a Soarelui, care este de sute de ori mai fierbinte decât suprafața sa. Noile date, obținute cu ajutorul sateliților de observare solară și al instrumentelor de înaltă precizie, indică faptul că undele magnetice din atmosfera Soarelui ar putea fi „vinovate”, potrivit livescience.com.

De ce este atmosfera Soarelui mai fierbinte decât suprafața sa? Cercetătorii cred că au găsit răspunsul

După decenii de cercetări, astronomii au făcut un pas important în rezolvarea uneia dintre cele mai mari enigme ale fizicii solare: de ce coroana Soarelui este mult mai fierbinte decât suprafața sa. Deși atmosfera exterioară a Soarelui, cunoscută drept coroană, se află mai departe de miez, ea atinge temperaturi de milioane de grade Fahrenheit, în timp ce fotosfera, suprafața vizibilă,  are doar aproximativ 5.500 °C.

Un nou set de observații, realizat cu ajutorul Telescopului Solar Daniel K. Inouye (DKIST) din Hawaii, a permis cercetătorilor să identifice pentru prima dată „unde magnetice” evazive în atmosfera solară. Aceste unde ar putea explica mecanismul prin care energia este transportată și disipată în coroana Soarelui, contribuind astfel la temperaturile sale extreme.

Rezultatele, publicate pe 24 octombrie în prestigioasa revistă Nature Astronomy, oferă noi perspective asupra modului în care câmpurile magnetice solare influențează dinamica și evoluția atmosferei stelare.

Un mister solar, tot mai aproape de a fi elucidat

Cercetătorii au analizat această anomalie termică, precum și vântul solar,  un flux de gaz încins care se propagă în spațiu cu viteze de peste 1,6 milioane de kilometri pe oră.

„Ambele procese necesită o cantitate uriașă de energie”, a explicat pentru Live Science, Richard Morton, fizician și profesor la Universitatea Northumbria din Marea Britanie, care a condus noua cercetare.

Explozii solare

Explozii solare. Sursa foto. Pixabay

Ipoteza clasică susținea că energia necesară provine din convecția rotativă de la suprafața Soarelui. Totuși, studiile realizate în ultimele decenii au complicat această teorie, lăsând multe întrebări fără răspuns.

O posibilă explicație a fost propusă încă din 1942 de fizicianul suedez Hannes Alfvén, laureat ulterior al Premiului Nobel. Acesta a sugerat că undele magnetice, astăzi cunoscute drept unde Alfvén, ar putea fi cheia misterului. Problema a fost însă lipsită de dovezi directe. „Abia acum începem să avem tehnologia capabilă să le observe clar”, a spus Morton.

Observații „fără precedent”: DKIST dezvăluie comportamentul ascuns al undelor coronale

Telescopul solar Daniel K. Inouye (DKIST), dotat cu o oglindă uriașă de 4 metri, a oferit oamenilor de știință o perspectivă fără precedent asupra Soarelui. Potrivit cercetătorului Morton, instrumentul furnizează măsurători mult mai „curate”, cu un nivel de zgomot considerabil redus față de orice observator solar anterior.  Echipa sa a folosit spectropolarimetrul criogenic în infraroșu (Cryo-NIRSP) pentru a investiga prezența undelor coronale Alfvén.

Cryo-NIRSP oferă o imagine detaliată a mișcărilor din coroana solară și permite analizarea variațiilor din plasma solară, un gaz extrem de fierbinte, prin efectul Doppler, fenomen care explică schimbarea frecvenței unei unde atunci când sursa se apropie sau se îndepărtează.

„Datele furnizate de Cryo-NIRSP ne-au permis să surprindem semnătura caracteristică a undelor Alfvén, manifestate ca o alternanță de deplasări Doppler roșii și albastre de o parte și de alta a câmpurilor magnetice”, a explicat Morton.

Descoperirile deschid noi perspective asupra evoluției sistemelor planetare și pot contribui la îmbunătățirea predicțiilor privind activitatea solară și vânturile solare. „Sperăm ca studiile viitoare să ofere o imagine mai clară asupra proprietăților undelor Alfvén, pentru a perfecționa modelele teoretice și a îmbunătăți prognozele spațiale”, a adăugat cercetătorul.

Ne puteți urmări și pe Google News