Răspunsul este că umiditatea ridicată ne poate face să simțim că avem o temperatură ridicată a corpului. Acest lucru se datorează faptului că umiditatea poate face dificilă eliminarea excesului de căldură prin transpirație. În mod obișnuit, pe măsură ce suprafața pielii noastre transpiră, căldura se evaporă, pielea reușind astfel să se răcească. Umiditatea împiedicând evaporarea, corpul nostru ajunge să se simtă mult mai incomod.

Temperaturile ridicate sporesc capacitatea umidității de a contracara reglarea temperaturii, deoarece aerul cald poate reține mai multă umiditate decât aerul rece. Potrivit Centrelor Naționale pentru Informații despre Mediu, o creștere a temperaturii cu un grad, este egală cu o creștere de 4% a vaporilor de apă.

Greutatea de a respira nu se datorează conținutului ridicat de vapori de apă, ci a eliminării unor cantități mai mici de gaze, existând mai puțin oxigen pentru a respira. Mai mult, corpul uman este deja supraîncălzit, astfel încât simte nevoia de o cantitate mai mare de oxigen, față de cât are nevoie în mod normal.

Nu căldura este problema, ci umiditatea

Vestea bună este că un corp uman se poate adapta la temperaturi ridicate și la umiditatea ridicată, însă nu suficient de rapid. „Este nevoie de o medie de 9 până la 14 zile pentru a te obișnui, fiind vorba și de starea fizică, mărimea corpului și de aclimatizarea anterioară”, a declarat Larry Kenney, profesor de fiziologie la Penn State.

Una dintre primele etape ale aclimatizării prin căldură este dilatarea vaselor de sânge, care permite circulația mai abundentă aproape de suprafața pielii, unde excesul de căldură poate scoate cu ușurință aerul, în afara corpului. În primele trei-cinci zile, rata transpirației începe să crească, însă această adaptare este temporară. În cazul în care se pierde capacitatea fizică, adaptarea termică poate scădea dacă nu este exercitată în mod constant.

Kenney a declarat pentru Live Science că temperaturile medii și nivelurile de umiditate vor continua să crească în unele locuri din cauza schimbărilor climatice, considerând că problema nu este căldura, ci umiditatea care se resimte în aer.