Sursa foto: dreamstime România nu are nici o șansă, în viitorul apropiat, să adopte moneda Euro, spre deosebire de Croația care va trece la moneda unică europeană în prima zi a anului 2023. Țara noastră și-a propus în mai multe rânduri să treacă la moneda Euro, în 2014, 2015 sau 2019, însă toate țintele au fost ratate. În 2016, în perioada guvernului Cioloș, țara îndeplinea trei din cele patru criterii obligatorii. După trei ani de guvernare PSD cu Dragnea, Viorica Dăncilă premier și Orlando Teodorovici la Finanțe, România nu mai îndeplinea nici un criteriu.
În vreme ce Croația a fost admisă în Spațiul Schengen, iar de la 1 ianuarie va adera și la moneda unică europeană, România se uită prin gard. Ca și în cazul Schegnen, țara noastră a ratat toate țintele pe care și le-a propus în vederea adoptării euro. Ultima oară a făcut-o în 2019, pe vremea când la guvernare se afla PSD cu Viorica Dăncilă prim-ministru și Orlando Teodorovici la Finanțe. Avându-l în spate pe marele român Liviu Dragnea.
Cea mai recentă evaluare a Comisiei Europene arată că România nu îndeplinește nici una dintre cele patru condiții impuse prin tratatul de la Maastricht pentru aderarea la moneda euro, stabilitatea prețurilor, finanţele publice, ratele dobânzii și stabilitatea cursului de schimb.
Potrivit datelor transmise de Wall-Street, este imposibil ca România să adopte moneda unică europeană mai devreme de 2025. În fapt, un termen realist ar fi 2030. Conform raportului de convergență, ţara noastră nu îndeplineşte niciunul dintre cele patru criterii de convergență stabilite prin tratatul de la Maastricht
Ne puteți urmări și pe Google News
„Având în vedere evaluarea Comisiei şi luând în considerare factorii suplimentari relevanţi pentru integrarea economică şi convergenţă, inclusiv evoluţia balanţei de plăţi şi integrarea pieţelor produselor, forţei de muncă şi financiare, Comisia consideră că Croaţia îndeplineşte condiţiile pentru adoptarea monedei euro. Prin urmare, Comisia a adoptat, de asemenea, propuneri de decizie a Consiliului şi de regulament al Consiliului privind introducerea monedei euro în Croaţia”, se arăta în raportul Comisiei din iunie.
Viorica Dancila, Liviu Dragnea
Criteriile de convergență de la Maastricht
Criteriile de convergenţă reprezintă testul de evaluare pentru economia unei țări care intenționează să participe la etapa a treia a Uniunii Economice şi Monetare. Aceste criterii au fost stabilite prin Tratatul de la Maastricht, ratificat de către toate statele membre UE în 1993. Cele patru criterii pe care trebuie să le îndeplinească un stat sunt:
Stabilitatea preţurilor este dată de rata medie a inflaţiei, calculată prin indicele armonizat al preţurilor de consum pe ultimele 12 luni. Aceasta nu trebuie să depăşească cu mai mult de 1,5 puncte procentuale media aritmetică a ratelor inflaţiei celor mai performante state membre în ceea ce priveşte stabilitatea preţurilor. Această evoluție trebuie să fie sustenabilă în timp.
Finanţele publice este un criteriu legat de poziţia financiară a guvernului care are două componente. În primul rând acest criteriu este atins prin menținerea unui deficit care să nu depășească 3% din PIB. Dacă această valoare este depăşită, deficitul bugetar trebuie să fie redus substanţial şi continuu, către o valoare apropiată de cea de referinţă.
În al doilea rând, datoria publică nu trebuie să depăşească 60 la sută din PIB. Dacă înregistrează valori mai mari trebuie sa se diminueze semnificativ şi să se apropie de valoarea de referinţă într-un ritm satisfăcător.
Al treilea criteriu de la Maastricht are în vedere ratele dobânzii. Astfel rata medie nominală a dobânzii pe termen lung pe ultimele 12 luni nu trebuie să depăşească cu mai mult de 2% media aritmetică a ratelor dobânzii pe termen lung a celor mai performante state membre în ceea ce priveşte stabilitatea preţurilor. Rata dobânzii poate fi măsurată pe baza titlurilor de stat pe termen lung sau pe baza altor valori mobiliare comparabile.
Stabilitatea cursului de schimb este dată de menținerea sa în intervalul dintre marjele de fluctuaţie din cadrul mecanismului cursului de schimb (ERM II), pe o perioadă de cel puţin doi ani, fără tensiuni severe. Una din condițiile impuse este de a nu devaloriza moneda națională, față de euro, din proprie inițiativă. Criteriul impune stabilirea unui curs ajustabil, faţă de euro, şi a unei benzi standard de fluctuaţie de +/-15%. O bandă mai îngustă de fluctuaţie poate fi stabilită, de comun acord, pe măsură ce se înregistrează progrese în ceea ce priveşte convergenţa.
Sursa foto: arhiva EVZ
PSD a ratat toate țintele de aderare la euro
În trecut, România și-a propus mai multe ținte pentru aderarea la moneda Euro, dar nu a reușit să atingă nici una. Prima țintă a fost stabilită pentru anul 2014. A fost ratată, la fel ca și cea din anul următor, 2015. În acel moment la guvernare se afla PSD, sub conducerea lui Victor Ponta. Premierul de la acea vreme, Victor Ponta, spera că România va intra în zona euro în 2019.
Iar în 2016, la finalul guvernării conduse de Dacian Cioloș, țara noastră îndeplinea trei din cele patru criterii de convergență de la Maastricht.
Raportul de convergenţă elaborat de Comisia Europeană arăta că România îndeplinea trei din cele patru criterii pentru aderarea la euro: stabilitatea preţurilor, finanţele publice şi dobânzile pe termen lung. Mai avea de îndeplinit criteriul cursului de schimb şi un alt criteriu care nu se afla între condiţiile Tratatului, dar era urmărit de Comisia Europeană: compatibilitatea legislativă.
Au fost suficienți trei ani de guvernare PSD cu Liviu Dragnea, Viorica Dăncilă prim-ministru și Orlando Teodorovici la finanțe, pentru ca România să nu mai întrunească nici un criteriu. Iar ulterior, nici nu s-a mai pus problema unei ținte de aderare.
Recomandările noastre
