Danemarca scapă de acuzația de genocid. Ce atrocități a făcut în Groenlanda

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

O campanie de administrare a contraceptivelor fără consimțământ, desfășurată în Groenlanda în special în anii 1960 și 1970, a încălcat drepturile fundamentale ale femeilor și fetelor, însă două rapoarte independente au concluzionat că faptele nu întrunesc, pe baza probelor analizate, definiția juridică a genocidului, potrivit Reuters.

Cel puțin 4.000 de femei și fete groenlandeze, unele având doar 12 ani, au primit dispozitive intrauterine sau injecții contraceptive între 1966 și 1991, adesea fără să își dea acordul sau fără să știe ce procedură medicală le-a fost aplicată.

Cazul este important atât prin amploarea presupuselor încălcări ale drepturilor omului, cât și prin contextul relației istorice dintre Groenlanda și Danemarca.

Două rapoarte, aceeași concluzie privind încălcarea drepturilor femeilor

Experții desemnați să analizeze cazul au ajuns la concluzia că administrarea contracepției fără consimțământ valabil a încălcat dreptul femeilor la viață privată și de familie. În unele situații, practicile au fost considerate și tratamente degradante.

Cele două rapoarte au diferit însă în ceea ce privește amploarea și caracterul sistematic al acțiunilor.

În 2024, guvernul din Groenlanda a însărcinat trei experți în drept și un psiholog să stabilească dacă au existat încălcări ale drepturilor omului și ale drepturilor populațiilor indigene și dacă acestea pot fi încadrate juridic drept genocid. În timpul activității comisiei au apărut divergențe, iar doi membri au demisionat și au prezentat ulterior un raport separat.

Cel puțin 4.000 de femei și fete au fost afectate

O anchetă comună danezo-groenlandeză publicată în 2025 a arătat că cel puțin 4.000 de femei și fete au primit contraceptive între 1966 și 1991.

Potrivit concluziilor acelei investigații, programul urmărea reducerea natalității și a dimensiunii familiilor. Autoritățile daneze considerau la acea vreme că o populație cu o creștere mai redusă ar putea contribui la îmbunătățirea nivelului de trai și a condițiilor sociale și sanitare din Groenlanda.

Unele dintre femeile afectate au suferit consecințe medicale grave. Documentele analizate menționează hemoragii abundente, infecții severe, cicatrizarea trompelor uterine, îndepărtarea uterului și, în anumite cazuri, pierderea capacității de a avea copii.

Groenlanda este un teritoriu autonom al Danemarcei, situat în Arctica, cu o populație de aproximativ 57.000 de locuitori.

De ce experții nu au calificat faptele drept genocid

Convenția ONU pentru prevenirea și pedepsirea crimei de genocid interzice nu doar uciderea membrilor unui grup, ci și măsurile destinate prevenirii nașterilor în cadrul unui grup național, etnic, rasial sau religios.

Pentru ca o faptă să fie încadrată juridic drept genocid, trebuie însă demonstrată intenția de a distruge, în totalitate sau parțial, grupul respectiv. Această problemă a intenției a fost centrală în analiza experților.

copii inuiti / sursa foto: dreamstime.com

În primul raport, Dalee Sambo Dorough, avocată din Alaska și fostă președintă a Inuit Circumpolar Council, și Miriam Cullen, profesoară de drept la Universitatea din Copenhaga, au apreciat că există motive rezonabile pentru a considera că femeile Kalaallit Inuit au fost supuse unor practici contraceptive involuntare care le-au încălcat dreptul la egalitate și nediscriminare, viață privată și de familie, precum și dreptul de a nu fi supuse unor tratamente crude, inumane sau degradante.

Expertele cred ca nu a fost genocid

Cele două experte nu au concluzionat însă că a avut loc un genocid. Ele au arătat că limitarea creșterii populației a reprezentat, în mod rezonabil, unul dintre factorii care au influențat modul în care medicii abordau contracepția.

În raportul separat, Jonas Christoffersen, fost director al Institutului Danez pentru Drepturile Omului, și psihologul Jensine Nedergaard au acceptat că femeile au fost nedreptățite, dar au susținut că amploarea exactă a încălcărilor nu poate fi stabilită.

Cei doi au afirmat că nu au găsit dovezi potrivit cărora vreo autoritate sau vreun profesionist din sistemul medical ar fi avut intenția de a distruge populația groenlandeză.

„Intenția genocidară” ar putea fi analizată într-un context mai larg

Dorough și Cullen au precizat că probele privind practicile contraceptive, analizate separat, nu permit stabilirea intenției de genocid.

Ele au arătat însă că o eventuală analiză juridică completă ar trebui să ia în calcul și alte acuzații privind tratamentul aplicat populației indigene din Groenlanda, inclusiv cazurile în care copii inuiți au fost separați de familiile lor și trimiși în familii daneze.

Aceste aspecte nu au făcut parte din mandatul raportului.

Expertele au adăugat că intenția genocidară rămâne o posibilă concluzie juridică pe care o instanță ar putea-o stabili după o analiză completă a tuturor faptelor relevante.

Un raport susține că Danemarca ar fi încălcat obligația de prevenire

Raportul semnat de Dorough și Cullen a ajuns totuși la concluzia că există o bază rezonabilă pentru a considera că Danemarca și-a încălcat obligațiile prevăzute de Convenția privind genocidul.

Potrivit acestora, autoritățile daneze ar fi aflat încă din 1969 despre un risc serios ca programul să reprezinte o măsură de prevenire a nașterilor în cadrul unui grup și nu ar fi luat toate măsurile aflate în puterea lor pentru a preveni situația.

Danemarca a ratificat Convenția ONU privind genocidul în 1951. Documentul obligă statele semnatare nu doar să nu comită genocid, ci și să îl prevină și să îl pedepsească.

Expertele au subliniat că doar o instanță competentă poate stabili definitiv dacă aceste obligații au fost încălcate din punct de vedere juridic.

Mărturia unei femei afectate

Inger Platou, în vârstă de 70 de ani, se numără printre femeile care susțin că au primit contraceptive fără consimțământ.

femei inuite / sursa foto: dreamstime.com

Într-un interviu acordat Reuters înainte de publicarea concluziilor experților, ea a relatat că s-a trezit după ceea ce i se spusese că este o intervenție medicală minoră și a descoperit ulterior că i-a fost montat un dispozitiv intrauterin fără acordul său.

„Se pare că am fost tratate ca niște animale”, a declarat ea pentru Reuters.

Platou a spus că un medic i-a explicat ulterior că problemele provocate de dispozitiv au contribuit la imposibilitatea ei de a rămâne însărcinată. Ea a adoptat ulterior doi copii din Columbia.

Danemarca și Groenlanda au prezentat scuze. Femeile vor primi despăgubiri

În 2025, premierul danez Mette Frederiksen și-a cerut scuze femeilor despre care a spus că au fost supuse unei „discriminări sistematice”.

Premierul Groenlandei și-a cerut, la rândul său, scuze pentru cazurile produse după 1992, când Groenlanda a preluat controlul asupra propriului sistem de sănătate.

Danemarca a adoptat, de asemenea, o lege privind despăgubirile. Fiecare femeie afectată urmează să primească 300.000 de coroane daneze, echivalentul a aproximativ 46.758 de dolari, potrivit informațiilor Reuters.

Premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a anunțat intenția de a crea o comisie de reconciliere.

„Nu ar trebui să fie vorba despre atribuirea vinei, ci despre descoperirea adevărului, cu scopul unei reconcilieri autentice”, a transmis acesta.

Mette Frederiksen a declarat că va analiza rapoartele și a salutat ideea unei comisii de reconciliere.

Cazul, într-un context politic sensibil

Partidul groenlandez Siumut a cerut ca problema încadrării juridice a faptelor drept genocid să fie soluționată de „o instanță internațională competentă și independentă”.

Publicarea rapoartelor are loc într-un context politic sensibil pentru Groenlanda, care urmărește pe termen lung obținerea independenței depline față de Danemarca.

Autorii rapoartelor și femeile aflate în centrul cazului au cerut ca experiențele acestora să nu fie transformate într-un instrument al disputelor geopolitice privind viitorul Groenlandei.