România a închis capitolul pensiilor private în negocierile pentru OCDE. Urmează normele și implementarea noii legi

OCDE. Sursa foto: Facebook

Dan Armeanu, vicepreședinte al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) responsabil de piața pensiilor private, a declarat, după ce ASF a îndeplinit toate recomandările din domeniul pensiilor private în procesul de aderare la OCDE, inclusiv prin promulgarea Legii privind plata pensiilor private, că România a închis capitolul dedicat acestui sector în negocierile pentru aderarea la organizația internațională. „Următorul pas este implementarea efectivă: vom finaliza normele secundare și mecanismele operaționale în calendarul stabilit”, a spus acesta, pentru Mediafax.

Care este următorul pas

Oficialul ASF a declarat că România a închis capitolul de pensii private în procesul de aderare la OCDE, iar termenul asumat de statul român pentru intrarea în organizația internațională este sfârșitul anului 2026.

„Pot afirma că Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a îndeplinit toate recomandările din aria pensiilor private în procesul de aderare la OCDE, iar evaluările de la Paris confirmă că România dispune de unul dintre cele mai moderne și bine calibrate cadre de plată din regiune. Astfel, România a încheiat capitolul de pensii private privind aderarea la OCDE. Următorul pas este implementarea efectivă: vom finaliza normele secundare și mecanismele operaționale în calendarul stabilit”, a explicat acesta.

Întrebat dacă există un calendar oficial pentru elaborarea acestor norme, el a răspuns că există un calendar clar pentru pregătirea cadrului legislativ secundar care va intra în vigoare după 5 ianuarie 2027.

„Prioritatea noastră este ca noul cadru normativ să faciliteze înființarea furnizorilor de plată și a fondurilor de plată, astfel încât mecanismul să funcționeze eficient și să asigure protejarea intereselor participanților și beneficiarilor. Un element de noutate față de reglementările tranzitorii actuale îl reprezintă apariția fondului de pensii viagere”, a explicat oficialul ASF, pentru sursa menționată anterior.

Dan Armeanu: „În acest moment nu poate fi avansată nicio estimare privind prima plată în baza noii legi”

Întrebat dacă primește solicitări din piață pentru înființarea fondurilor de plată din care vor fi virate pensiile românilor, Armeanu a răspuns că ASF se află într-un dialog permanent cu entitățile implicate. „Totuși, demersurile oficiale privind înființarea fondurilor de plată pot fi inițiate doar după intrarea în vigoare a legii de plată și a normelor emise în aplicarea acesteia”, a explicat acesta.

El a adăugat: „În acest moment nu poate fi avansată nicio estimare privind prima plată în baza noii legi. Actul normativ nu a intrat încă în vigoare. Prima plată va putea avea loc după finalizarea normelor secundare, autorizarea fondurilor de plată și a furnizorilor de plată și operaționalizarea completă a noului mecanism. Până atunci, orice calendar ar fi pur speculativ”.

ASF nu poate estima, în prezent, nivelul plăților și numărul beneficiarilor în primul an de aplicare

Întrebat dacă ar exista o estimare privind nivelul plăților din fondurile de Pilon 2 și 3 și numărul beneficiarilor în primul an de aplicare, Dan Armeanu a declarat că, în acest moment, nu poate formula o astfel de evaluare.

„În acest moment nu putem formula o estimare privind nivelul plăților sau numărul potențialilor beneficiari în primul an de aplicare. Potrivit cadrului legal, ASF nu deține informații detaliate cu privire la persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare, dar se estimează că, odată cu apropierea pensionării cohortelor de participanți, anul 2030 va fi cel în care se va înregistra cele mai multe cereri de plată de până în prezent”, a afirmat acesta.

El a adăugat: „Conform prevederilor legii, plafonul pentru plățile unice este echivalent cu contravaloarea a 12 indemnizații sociale. La data de 30.01.2026, valoarea medie a contului era de 25.203 lei în Pilonul II, respectiv 7.731 lei în Pilonul III, valori care arată că situațiile vor fi foarte diferite de la un participant la altul. În consecință, proporția celor care vor solicita plăți unice va deveni clară doar după implementarea cadrului legislativ”.

„Performanța fondurilor a reflectat maturizarea pieței și eficiența strategiilor investiționale pe termen lung”

Oficialul ASF a declarat că, în anul 2025, piața pensiilor private a continuat să înregistreze o evoluție solidă, „reflectând maturizarea unui sistem care funcționează de 18 ani și care reprezintă cea mai mare piață financiară non‑bancară supravegheată de ASF”.

„Performanța fondurilor a reflectat maturizarea pieței și eficiența strategiilor investiționale pe termen lung. Fondurile de pensii au înregistrat un randament mediu de 19,2%, cea mai ridicată performanță anuală din întreaga existență a sistemului. Această evoluție s-a reflectat și în dinamica activelor. În prima parte a lunii ianuarie 2026, activele totale au depășit 215 miliarde lei, echivalentul a aproximativ 43 miliarde euro, reprezentând peste 11% din PIB, o creștere puternică față de anii anteriori”, a explicat acesta.

Dan Armeanu a afirmat că pentru participanți, beneficiile sunt direct, „randamente reale semnificativ peste inflație, acumulare constantă a activului personal, drept de proprietate și drept de moștenire”.

„Astfel, la finalul anului 2025, titlurile de stat reprezintă aprox.65% și acțiunile, aproximativ 26%. Din totalul activelor sistemului de pensii private un procent de 94% este investit în instrumente emise de în România, fondurile de pensii private contribuind la susținerea pe termen lung a necesarului de finanțare a statului, care utilizează sumele atrase inclusiv pentru investiții ce generează la rândul lor o creștere economică sustenabilă”, a mai adăugat acesta.

ASF anticipează o evoluție pozitivă a pensiilor private în 2026

Dan Armeanu a declarat că ASF se așteaptă la o evoluție pozitivă a sistemului de pensii private în 2026. „Contribuțiile sunt recurente, pe termen lung, iar activele acumulate continuă să fie administrate prudent și diversificat, ceea ce amortizează episoadele de volatilitate economică și financiară. În 2025, Pilonul II a livrat un randament anual de 19,2%, cel mai bun din istoria sistemului, ceea ce întărește reziliența pe care o vedem și pentru 2026”, a explicat acesta.

Potrivit acestuia, „chiar și într-un context de consum mai temperat sau de ajustări salariale în anumite sectoare, sistemul rămâne robust datorită orizontului lung al economisirii și capitalizării, ce compensează fluctuațiile ciclice”.

„În concluzie, nu anticipăm scăderi structurale ale celor doi piloni. Ne așteptăm ca sistemul să își continue rolul dublu: protecția financiară a participanților prin randamente reale pe termen lung și finanțarea economiei prin investiții consistente în titluri de stat și în piața de capital. Performanța din 2025 și poziționarea actuală confirmă această perspectivă prudent optimistă”, a mai explicat acesta.