Cutremurul care schimbă istoria: de la Thera la Pompei. Cutremurul este un fenomen nu doar geologic ci și istoric, geopolitic chiar.

Cutremurul apare în multe etape ale istoriei și provoacă mari schimbări. Am să mă refer la două dintre ele, unul din secolul XV î.Hr. și unul din secolul I d.Hr.

Cutremurul din Insula Thera (Santorini)

Cutremurul din Insula Thera (Santorini) a avut loc undeva în secolele XVI-XV î.Hr. În acel moment, era în plină evoluție Civilizația Minoică, al cărei centru a fost Insula Creta de astăzi. Civilizația minoică a evoluat în perioada 2700 î.Hr-1420 î.Hr.  A fost o civilizație a Epocii Bronzului. Ilustra o lume a palatelor monumentale: Tirint, Cnossos, Phaistos.

Specialiștii în epigrafie și arheologie cum ar fi decriptorii John Chadwick și Michael Ventris au descoperit scrierea de tip Liniar A, o scriere necunoscută minoică. Ei au găsit și o scriere ulterioară Liniar B pe care au descifrat-o pornind de la premisa că era o scriere proto-greacă. Liniarul B s-a găsit și în Creta și la Micene, civilizația miceniană venind după civilizația minoică, dar Liniarul A a fost specific doar civilizației minoice.

Cutremurul devastator din Insula Thera (Santorini) a fost considerat drept principala cauză a dispariției civilizației minoice.

Cutremurul din 79 d.Hr. de la Pompei, provocat de erupția Vezuviului

Cutremurul avea să lovească dur și în zona Neapolis, Napoli de astăzi, unde era vulcanul Vezuviu. În acea zonă, se aflau trei orașe înfloritoare, Pompei, Herculaneum și Stabiae. În anii 62 și 64 d.Hr., fuseseră cutremure mici, dar se văzuse faptul că vulcanul Vezuviu începuse să scoată gaze toxice. Cutremurul din 64 d.Hr. nu a fost luat în seamă.

În 24 august 79 d.Hr., s-a dezlănțuit infernul. Vulcanul Vezuviu a aruncat gaze, cenușă, lavă incandescentă. Cutremurul care a urmat erupției a fost devastator. Populația  a încercat să se salveze prin fuga din port cu vase. Vasele, multe supraîncărcate vor eșua din cauza norului de cenușă, negăsind cursul spre larg, izbindu-se de stânci. Mulți oameni au murit din cauza aerului otrăvit cu gaze toxice.

Istoricul Plinius cel Bătrân moare la datorie

Salvator instruit, marele istoric Caius Plinius Secundus, cunoscut drept Plinius cel Bătrân și-a dat viața salvând oamenii. El scrisese lucrarea Naturalis Historia. Este o analiză geografică, istorică și chiar zoo-botano-etnografică a lumii cunoscute, egeo-mediteraneană și chiar pontică (Dardanele-Bosfor-Marmara-Marea Neagră). A murit când a scos din Pompeii ultima ambarcațiune. Aerul otrăvit i-a distrus plămânii în ciuda staturii și sănății de fier. Avea 59 de ani în momentul în care cutremurul și nenorocirile de după el l-au ucis,