Instanța a mai decis să interzică inculpatei exercitarea drepturilor prev. de art. 66 lit. a, b şi g Cod penal, respectiv dreptul de a fi aleasă în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a ocupa funcţia de notar public, pe o durată de 3 ani de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

Aceste drepturi vor fi interzise doar în condiţiile în care pedeapsa principală va deveni executabilă. Pe durata termenului de supraveghere de 3 ani, Gelei Ioana va fi obligată să respecte mai multe măsuri de supraveghere, care pot fi vizualizate aici.

Gelei Ioana a mai fost obligată la plata sumei totale de 132.276,81 lei, din care TVA în sumă de 95.266,64 lei şi impozit pe profit în sumă de 37.010,17 lei, la care se adaugă obligaţiile fiscale accesorii, calculate (conform legislaţiei fiscale) de la data când obligaţia a devenit scadentă şi până la data executării integrale a plăţii. Gelei Ioana mai trebuie să plătească suma de 9000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Gelei Ioana a desfăsurat activitate de notariat timp de 16 ani, între decembrie 1998  și decembrie 2014.

Pedeapsa decisă de Curtea de Apel București și poate fi atacată cu apel, notează justnews.ro.

Constituie infracțiuni de evaziune fiscală și se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 8 ani și interzicerea unor drepturi următoarele fapte săvârșite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale:

a) ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile

b) omisiunea, în tot sau în parte, a evidențierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operațiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate;

c) evidențierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operațiuni reale ori evidențierea altor operațiuni fictive;

d) alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor;

e) executarea de evidențe contabile duble, folosindu-se înscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor;

f) sustragerea de la efectuarea verificărilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictivă ori declararea inexactă cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate;

g) substituirea, degradarea sau înstrăinarea de către debitor ori de către terțe persoane a bunurilor sechestrate în conformitate cu prevederile Codului de procedură fiscală și ale Codului de procedură penală.

(2) Dacă prin faptele prevăzute la alin. (1) s-a produs un prejudiciu mai mare de 100.000 euro, în echivalentul monedei naționale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege și limita maximă a acesteia se majorează cu 2 ani.

(3) Dacă prin faptele prevăzute la alin. (1) s-a produs un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, în echivalentul monedei naționale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege și limita maximă a acesteia se majorează cu 3 ani.