Alegerile prezidențiale din 2024 din România au fost puternic influențate de noile tehnici digitale de manipulare, culminând cu invalidarea scrutinului din cauza interferențelor online. Acest eveniment a ridicat semne de întrebare despre vulnerabilitatea electoratului și despre modul în care platformele sociale pot fi utilizate pentru a manipula opinia publică. Diferențele dintre colectarea tradițională de date în scop electoral și metodele utilizate în războiul informațional sunt semnificative. Studiul de caz al „Calului din Pâine” exemplifică modul în care tehnologiile moderne depășesc strategiile politice clasice.

Fenomenul „Calului din Pâine”: Cum a fost exploatată emoția

Pe 18 ianuarie 2025, o postare aparent inofensivă pe Facebook a prezentat imaginea unei femei-brutar lângă un cal uriaș din pâine, însoțită de un mesaj emoțional: „L-am creat cu dragoste, dar nimeni nu mă apreciază.” Postarea a devenit rapid virală, strângând milioane de reacții, inclusiv un like de la Mark Zuckerberg.

Departe de a fi o simplă poveste de succes pe rețelele sociale, „Calul din Pâine” s-a dovedit a fi un test sofisticat de manipulare digitală, direcționat în special către utilizatorii mai în vârstă. Aceștia au reacționat emoțional, ceea ce a facilitat crearea unor baze de date valoroase pentru campanii ulterioare de influență.

Publicul vârstnic, ținta predilectă a manipulării digitale

Rețelele sociale sunt un teren fertil pentru exploatarea emoțiilor, iar publicul vârstnic este adesea cel mai vulnerabil. Această categorie de utilizatori tinde să considere conținutul online ca fiind autentic și să interacționeze cu el fără a-i verifica sursa.

Facebook, una dintre cele mai populare platforme în rândul seniorilor, a devenit canalul preferat pentru astfel de operațiuni. Paginile false care au inundat feed-urile utilizatorilor din România, construite special pentru a câștiga încrederea acestora, au fost folosite pentru a amplifica mesaje nostalgice, naționaliste și conservatoare, creând un ecosistem informațional controlat.

Tehnici digitale avansate de colectare și utilizare a datelor

Manipularea digitală implică utilizarea unor metode complexe pentru a colecta și analiza datele utilizatorilor:

• Crearea de conturi false cu activitate aparent reală – acestea câștigă credibilitate înainte de a fi utilizate în campanii de dezinformare.
• Testarea algoritmilor rețelelor sociale – identificarea tipurilor de conținut care generează cele mai mari reacții emoționale.
• Cartografierea comportamentului online – analiza reacțiilor utilizatorilor pentru a înțelege ce mesaje au cel mai mare impact.
• Exploatarea emoțiilor pentru fidelizare – generarea unui atașament față de anumite teme sau figuri publice.
• Pregătirea terenului pentru dezinformare – utilizarea conturilor și paginilor deja validate pentru răspândirea unor mesaje cu agendă politică sau ideologică.

Diferențe între cercetarea electorală și războiul informațional

Tradițional, campaniile politice folosesc sondaje și focus grupuri pentru a înțelege intențiile alegătorilor. În contrast, strategiile de manipulare digitală se bazează pe metode mult mai subtile și eficiente. Iată diferențele în funcție de anumite aspecte.

• Scopul:
  • Campanii electorale: adaptarea mesajelor pentru a convinge alegătorii.
  • Război informațional: exploatarea vulnerabilităților emoționale pentru influențare subtilă.
• Tipul de date utilizate:
  • Campanii politice: date demografice și opinii declarate.
  • Război informațional: modele comportamentale, reacții inconștiente, preferințe digitale.
• Metode de colectare:
  • Campanii politice: sondaje, interviuri, focus grupuri.
  • Război informațional: big data, analiză algoritmică, inteligență artificială.
• Indicatori de succes:
  • Campanii politice: preferința alegătorilor pentru un candidat.
  • Război informațional: nivelul de viralitate, polarizare și influență emoțională.

Utilizatorii ar trebui să dezvolte un simț critic mai puternic

Exemplul „Calului din Pâine” demonstrează puterea manipulării digitale în modelarea percepțiilor publice, arată un articol New Mind Communication. Spre deosebire de strategiile electorale clasice, care se bazează pe persuasiune logică, războiul informațional se axează pe exploatarea reacțiilor emoționale, destabilizând astfel procesul democratic.

Pentru a proteja integritatea procesului electoral, este crucial ca utilizatorii să dezvolte un simț critic mai puternic, iar autoritățile să implementeze măsuri pentru combaterea dezinformării online.