Sursa: EVZ
Din cuprinsul articolului
Călin Georgescu a fost trimis în judecată, iar Horațiu Potra a fost reținut în Dubai și urmează procedurile de extrădare. Niciunul din cei doi însă nu dă piept cu Legea pentru prima dată.
Spuneam într-un editorial publicat la începutul anului că acum aproape trei ani, Călin Georgescu ar fi putut fi tras la răspundere penală în baza unui dosar cum nu se putea mai clar. Acțiunea procurorilor fusese deschisă după repetate declarații publice făcute de candidat. În ele erau evidențiate meritele istorice ale legionarilor, în general, ale căpitanului Corneliu Zelea Codreanu, în special. Fără niciun echivoc, Călin Georgescu îi numea pe Ion Antonescu și Corneliu Zelea Codreanu a fi „eroi naționali” și „martiri ai neamului”.
Fapta nu este prevăzută. Ba, este!
În baza unor motive pe care le bănuiesc a ține de influențe ierarhice și presiuni exterioare instituției, dosarul lui Călin Georgescu a fost închis rapid de Parchetul General. Explicația oficială a fost în principal că „Fapta nu este prevăzută de legea penală”.
Nimic mai fals! Legea este cât se poate de clară în această materie. „Fapta persoanei de a promova, în public, cultul persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război, precum și fapta de a promova, în public, idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi.”
Interzicerea dreptului de a fi ales
Să ne oprim cu atenția la ultimele trei cuvinte din prevederea legală citată mai sus: „Interzicerea unor drepturi”. O asemenea interdicție s-ar fi materializat cu siguranță într-un asemenea caz, în prima dintre cele enunțate de Art. 66 - Cod Penal, „Conținutul pedepsei complementare a interzicerii exercitării unor drepturi”: „Dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice”. Dacă Parchetul General și-ar fi îndeplinit atribuțiile legale, dacă ar fi respectat litera și spiritul legii, nimic din ceea ce vedem astăzi, nu ar fi fost nici măcar de imaginat.
La percheziție, stupefiante și armament
Dar nu doar Călin Georgescu a fost scos basma curată de magistrați. De același tratament greu de explicat a beneficiat și „locotenentul” său, Horațiu Potra. În anul 2010, a fost acuzat de constituire de grup infracțional organizat, trafic de droguri, contrabandă calificată și nerespectarea regimului armelor și munițiilor. În urma perchezițiilor care au avut loc, au fost descoperite o plantație de canabis, un laborator de prelucrare și armament militar.
A urmat reținerea lui Potra și a câtorva membri ai grupării conduse de el. Curtea de Apel Alba Iulia l-a pus însă în libertate, sub motivul că în dosar nu existau suficiente probe. La finalul procesului, a fost condamnat cu suspendare pentru nerespectarea regimului armelor și munițiilor, iar pentru producere și trafic de droguri a fost achitat.
Armament, cât pentru o celulă teroristă
De instrumentarea cazului s-au ocupat procurorii DIICOT, iar ancheta polițienească a fost coordonată de comisarul Traian Berbeceanu, la acea dată, șeful BCCO Alba. Acesta din urmă, a povestit presei că la percheziții a descoperit arme care „în orice moment ar fi putut fi folosite de o celulă teroristă, la un act terorist”.
În privința traficului de droguri, DIICOT a arătat că inculpații din gruparea lui Horațiu Potra au cultivat, preparat, deținut, transportat și comercializat, pe raza județelor Sibiu și Mureș, cantități mari de canabis, obținând venituri importante. Potrivit procurorilor, plantele de canabis erau cultivate și prelucrate într-un laborator, la o fermă agricolă din comuna Zagăr, jud. Mureş. Ferma aparținea unei societăți comerciale din Mediaş, care îl avea asociat pe Horațiu Potra.
Cooperativa „Nufărul”
Destul de clar, zic eu. O fi, dar doar pentru mine, pentru judecători, nu, din moment ce l-au achitat. L-au făcut scăpat într-un mod inexplicabil, la fel cum avea să fie albit și Călin Georgescu de către procurorii Parchetului General, mai bine de zece ani mai târziu.
În ultima vreme, s-a pus din ce în ce mai des problema complicităților din interiorul instituțiilor statului în baza cărora a fost posibilă ascensiunea „pe sub radar” a lui Călin Georgescu. Devine din ce în ce mai clar, că nu a apărut din neant, ba chiar că a beneficiat de un sprijin substanțial din partea unor personaje cu influență în instituții foarte importante ale statului.
Primul pas ar trebui să fie făcut de CSM
Nu pare nimeni dornic să lămurească chiar și doar parțial aspectul ăsta. Dacă s-ar dori așa ceva, un punct important de plecare ar fi ca CSM să ia la verificat cele două dosare și modul în care au fost finalizate, cel al lui Horațiu Potra și al lui Călin Georgescu. Foarte probabil, acolo se pot găsi începuturile unor răspunsuri edificatoare.
