Cum depășim suprasolicitarea la muncă. Alice Donea, psihoterapeut: „Sunt recomandate pauzele scurte și dese”

Presiunea termenelor limită, volumul mare de sarcini și așteptările tot mai ridicate fac ca suprasolicitarea la locul de muncă să devină o realitate pentru mulți angajați. Chiar dacă ritmul alert pare inevitabil, efectele lui asupra sănătății mintale și fizice nu ar trebui ignorate. Oboseala constantă, lipsa motivației și dificultatea de concentrare sunt semnale de alarmă care arată că este timpul să ne schimbăm obiceiurile.

Pentru a înțelege mai bine ce putem face atunci când munca devine copleșitoare, am stat de vorbă cu psihoterapeutul Alice Donea. Ea subliniază importanța unor măsuri simple, dar eficiente, care ne pot ajuta să prevenim epuizarea: de la organizarea mai bună a timpului, până la introducerea unor pauze scurte și dese în rutina zilnică. Aceste mici recomandări sunt ușor de pus în practică și pot face diferența între un program obositor și unul mai echilibrat.

Strategii pentru prevenirea suprasolicitării

Alice Donea a explicat că există anumiți pași pe care îi putem face pentru a preveni această suprasolicitare. „Este esențial să trasăm o graniță clară între viața profesională și cea personală. Știu că acest lucru este mai ușor de spus decât de pus în practică. Totuși, nu este imposibil. Putem începe cu pași mici: de exemplu, să ne oferim un scurt moment de tranziție între finalul programului de lucru și intrarea în rolul personal, pentru a ne deconecta și a ne reconecta cu noi înșine și cu cei dragi”, explică aceasta.

De asemenea, pauzele scurte și dese par să fie rețeta maximă pentru a putea scăpa de stresul acumulat. Iar orice tip de mișcare fizică ne poate ajuta la păstrarea echilibrului interior. „Sunt recomandate pauzele scurte și dese, acestea fiind menite să ne deconecteze. Însă, doresc să precizez că pauzele sunt făcute pentru a ne deconecta, nu pentru a face alte sarcini. Chiar și 5 minute de respirație conștientă pot reduce din stresul acumulat. Un alt element esențial este planificarea realistă a sarcinilor și capacitatea de a spune nu atunci când este nevoie. Iar la fel de important este să includem în rutina noastră mișcarea fizică, sub orice formă ne place, pentru că aceasta susține atât sănătatea corpului, cât și echilibrul emoțional”, spune Alice.

Ce salariu ar urma să câștige Mirel Rădoi la Gaziantep. Contre la distanță între Gigi Becali și Marius Șumudică

„Marea Înarmare”: Record istoric pentru bugetul SUA și miliarde de euro în Europa. Unde se situează România în acest plan colosal?

Cultura muncii peste program

Munca peste program este o normă în majoritatea companiilor. Deși o astfel de suprasolicitare nu pare mare lucru la prima vedere, poate avea efecte greu de gestionat pe termen lung. „Cultura muncii peste program transmite un mesaj subtil, dar extrem de nociv, și-anume că valoarea noastră depinde exclusiv de cât de productivi suntem. În realitate, suprasolicitarea constantă activează mecanismele de stres cronic, consumând rezervele de energie și afectând relațiile personale. Pe termen lung, acest stil de lucru duce invariabil către burnout, întrucât timpul de recuperare (element esențial pentru sănătatea psihică) scade considerabil”, a spus aceasta.

Alice Donea. Sursă foto: Arhivă

Angajații au nevoie de pauze pentru a-și putea încărca bateriile și în scopul de a lucru productiv. „Pauzele înseamnă deconectare, nu bifarea altor sarcini din to do list. Folosește-le pentru a face câțiva pași, a savura o cafea sau a sta de vorbă cu cineva drag. Aceste micro-momente de resetare trimit creierului semnalul că ești în siguranță, reducând tensiunea fiziologică și îmbunătățind concentrarea”, a adăugat Alice Donea.

Somnul, cel mai puternic „medicament” natural

În lupta cu suprasolicitarea și cu stresul, somnul poate fi cel mai bun aliat. Este important să ne îmbunătățim calitatea somnului pentru a putea fi gata de o nouă zi sau o nouă săptămână.

„Somnul este cel mai puternic „medicament” natural împotriva stresului. În timpul somnului, creierul procesează informații, reglează emoțiile și își reface resursele. Pentru a avea un somn calitativ este necesar să păstrăm un program regulat. Să ne culcăm și să ne trezim la aceeași oră, inclusiv în weekend. De asemenea, este recomandat  să evităm înainte de culcare activitățile care ne stimulează excesiv. Cum ar fi folosirea ecranelor, lucrul intens sau discuțiile tensionate. În schimb, putem introduce un ritual relaxant de seară: o baie caldă, câteva minute de lectură, exerciții de respirație sau meditație ușoară. Astfel, corpul și mintea primesc semnalul că este timpul să se liniștească. Să intre în ritmul natural al somnului”, a explicat Alice.

Psihoterapeutul a adus în vedere faptul că anumite tehnici pot ajuta la recăpătarea energiei mentale și a motivației. „În procesul de recâștigare a energiei și motivației, există câteva tehnici psihologice care s-au dovedit foarte eficiente. Terapia cognitiv-comportamentală ajută la restructurarea gândurilor care întrețin mecanismul stresului, iar tehnicile de mindfulness cultivă prezența și reduc anxietatea. Intervențiile orientate pe valori ne reconectează cu motivele autentice pentru care facem ceea ce facem. Oferă un sens real activităților noastre. Iar planificarea graduală a revenirii, în locul revenirii bruște la același ritm solicitant, permite corpului și minții să se readapteze în mod sănătos”, explică aceasta.