Informațiile sunt relatate cu lux de amănunte de Stănculescu însuși, în cartea „În sfârșit, adevărul”, volum de interviuri acordate de acesta în 2004-2009. El dezvăluie că, aflat într-o vizită în SUA, a fost chemat într-o casă conspirativă de către CIA și serviciile militare americane.

„Oferta a fost mare. Am fost în SUA, invitat pe de-o parte de către Camera de Comerț Româno- Americană și de fostul nostru ambasador la Washington, Aurel Dragoș Munteanu (…) am cunoscut tot atunci un om de afaceri american, în ziua a doua sau a treia, era 2 decembrie 1991, mi-a spus: «Ducețivă într-un loc cu șoferul meu, blocul cutare, etajul nu-știucare, vă conduce cineva, pentru că vrea cineva să vorbească cu dumneavoastră». Am găsit într-un apartament, care la noi se numea «casă conspirativă », trei domni. (Proveneau din) CIA și Apărare”, povestește Stănculescu.

Metoda Columbia

„Domnule general, vă cunoaș tem, știm despre dumneavoastră… Avem o ru gă – minte: o să vă întrebăm dacă vă interesează să participați la viitoarele alegeri prezidențiale din România (1992, n.red.)”. Și i-am întrebat: «Cum credeți că veți face?». «Păi, în prima parte a anului, o tatonare să vedem ce părere are lumea externă țării dvs. despre dvs. Doi: vom declanșa etapa a doua în trimestrul doi, în rândul populației dvs., pentru a afla care este imaginea dvs., apoi urmează să discutăm la nivelul grupurilor politice, și participați la alegeri”, a continuat discuția.

Americanii l-au asigurat pe Stănculescu că-i finanțează campania. „Atunci i-am întrebat: „Cine acoperă costurile?”. „Păi, vă trebuie 3 milioane de dolari”. „Eu nu am banii ăștia”. Mi s-a răspuns: „Noi am asigurat alegerea președinților din Columbia, din Indonezia, dar nu vă cerem banii acum”. Am refuzat categoric. „Eu așa ceva nu fac. Dacă aș avea banii mei, poate aș accepta, dar să dau banii după ce ajung președinte numi doresc”, le-a spus el.

De ce l-a ales tocmai pe el CIA? „Bănuiesc, a contat și atitudinea mea față de ruși. Eu n-am făcut școala militară sau pregătire în Uniunea Sovietică”, mai spune el. Stănculescu recunoaște că a colaborat cu mai multe servicii străine în comunism. „I-am ajutat să ajungă unde doreau. Nu neg”, spune el.

Victor Atanasie Stănculescu a murit, la vârsta de 88 de ani, pe 19 iunie 2016. El a fost condamnat în 1999 la 15 ani închisoare pentru omor deosebit de grav la Revoluție dar și-a ispășit doar 5 ani din pedeapsă.

Elena Ceaușescu, umilită de Gaddafi în Libia

Victor Atanasie Stănculescu relatează că spre sfârșitul anilor ,80 începuse să apară semne clare că marile puteri au decis căderea regimului comunist condus de cuplul dictatorial Nicolae și Elena Ceaușescu. El povestește, în acest sens, un episod petrecut în Libia, în compania lui Muammar Gaddafi. „Pur și simplu și-a bătut joc de Ceaușești. Mai întâi a fost aterizarea amânată, apoi avionul rămas la capăt de pistă, pentru că Gaddafi nu venise, întâlnirea trebuia să fie la ora 17.00 și ăla la ora 18.00 încă nu apăruse, și dacă Andrei (fostul ministru de Externe, Ștefan Andrei, n.red.) nu-l convingea pe Ceaușescu să rămână, pleca. Ceaușescu striga deja «Gata, hai să plecăm, voi nu vedeți că ăsta își bate joc de noi?»”, spune Stănculescu.



„Elena Ceaușescu a vrut să se așeze la masă cu Ceaușescu. Atunci, oamenii lui Gaddafi o iau pe ea, o trag și o pun la o masă unde erau numai femei. A fost un moment în care s-au simțit umiliți”, mai relatează el. „Se confirma scăderea prestigiului lui Ceaușescu în lume. Imaginea lui se prăbușise, dacă ajunsese un paria, cum era Gaddafi, să-și bată joc de el”, a adăugat Stănculescu.