Cum a eșuat lupta anticorupție promovată de SUA în America Centrală. Analiză NYT. Exclusiv

Logoul New York Times sau NYT. sursa: Arhiva Evz

Politica nu merge mână în mână cu lupta anti-corupție, sau cel puțin așa rezultă dintr-o analiză a New York Times. Cazul țărilor din America Centrală, o zonă de interes strategic major pentru SUA este analizat extrem de atent. Administrația Biden s-a abținut în mare parte de la a viza economiile din America Centrală sau marile companii apropiate de guvernele autoritare, o decizie despre care criticii spun că reflectă teama Casei Albe de a destabiliza economiile regionale și de a declanșa mai multă migrație. Un instrument creat de administrația Biden pentru a apăra statul de drept în America Centrală, Grupul operativ anticorupție al Departamentului de Justiție, nu a emis nicio acuzație de când a fost înființat în urmă cu un an.

Aflată în Palatul Național din Guatemala în iunie 2021, vicepreședintele SUA Kamala Harris a subliniat o ruptură bruscă cu abordarea președintelui Donald J. Trump față de migrația ilegală în SUA. În loc să construiască ziduri și să deporteze minorii, Statele Unite se va concentra pe reducerea corupției și a impunității în America Centrală, oferindu-le sutelor de mii de migranți care părăsesc regiunea un motiv să rămână în țara lor, spunea Kamala Harris.

Susținătorii statului de drept ar fi recompensați cu miliarde de dolari în investiții americane. Cei care l-au subminat ar simți mânia Statelor Unite ale Americii, amenința voalat vicepreședintele SUA în 2021.

"Dacă vrem să fim eficienți, dacă vrem să fim fideli principiilor noastre, trebuie să eradicăm corupția oriunde există", a declarat Kamala Harris, aflându-se alături de președintele Guatemalei, Alejandro Giammattei. "Aceasta este una dintre cele mai importante priorități ale noastre".

Schimbări pe piața imobiliară. Investițiile, reglementate printr-o lege nouă

Atac israelian în Iran. Explozii puternice în Iran, Irak și Siria

Semnele eșecului

Dar, un an mai târziu, America Centrală a apărut ca unul dintre cele mai mari eșecuri ale administrației Biden în materie de politică externă, scrie New York Times. Multe națiuni au alunecat și mai mult în autoritarism și sărăcie și au trimis un număr record de migranți la granița sudică a SUA, lăsând democrațiile fragile din regiune în cea mai proastă stare de la Războiul Rece încoace, potrivit foștilor diplomați americani și liderilor societății civile.

În Guatemala, cea mai populată națiune din America Centrală, președintele Giammattei a demontat metodic ultimele rămășițe de instituții independente. Unul câte unul, guvernul său a întemnițat, exilat sau redus la tăcere chiar persoanele despre care Statele Unite au spus că vor susține eforturile sale de a face din Guatemala o societate mai corectă și, în cele din urmă, mai ușor de trăit: judecători independenți, procurori, jurnaliști și activiști pentru drepturile omului.

În ultimul an, președintele Daniel Ortega din Nicaragua a întemnițat sau a forțat să plece în exil aproape toate vocile disidente, transformând țara într-un stat totalitar. Președintele din El Salvador, Nayib Bukele, care a folosit o campanie de reprimare a infracțiunilor violente pentru a suprima libertatea de exprimare, a anunțat joi că va încerca să obțină un al doilea mandat la următoarele alegeri, în ciuda interdicției explicite a Constituției salvadoriene de a fi reales.

A fost o cacealma, plină de vorbe goale, se plâng dizidenții

Și chiar și în cea mai puternică democrație din regiune, Costa Rica, noul președinte ales, Rodrigo Chaves, a lansat atacuri fără precedent împotriva jurnaliștilor care investighează acuzații de hărțuire sexuală și de comportament financiar necorespunzător, numindu-i "șobolani" și folosindu-se de puterile executive pentru a le reduce veniturile.

"Tot ceea ce a făcut SUA pentru a crea condiții pentru a stabiliza și îmbunătăți regiunea nu a adus rezultate", a declarat Manfredo Marroquín, șeful Citizen Action, un grup de politici anticorupție din Guatemala, și unul dintre ultimii lideri ai societății civile din interiorul țării. "A fost o cacealma, plină de vorbe goale".

Deși sărăcia cronică și inegalitatea, care au fost adâncite de pandemie și de inflația globală, sunt principalele motoare ale migrației din America Centrală, impunitatea și corupția înrăutățesc condițiile de trai și se adaugă la cauzele exodului.

În Guatemala, e mai rău ca înainte

În Guatemala, un judecător de top și un procuror de rang înalt care a investigat cazuri de corupție în care era implicat președintele au fugit amândoi din țară în acest an pentru a evita arestarea, în ciuda apelurilor Washingtonului de a le proteja pozițiile. Șeful celui mai important organ de presă independent din Guatemala, elPeriódico, care a relata pe larg despre aceste cazuri, a fost încarcerat în iulie, fiind acuzat de spălare de bani.

Iar cei aleși de președintele Giammattei pentru funcția de procuror general și șef al unei unități de urmărire penală anticorupție, similar DNA-ului românesc, despre care vicepreședintele SUA Kamala Harris a spus că va colabora cu forțele de ordine americane pentru a investiga corupția, au primit în schimb interdicție de a intra în SUA pentru că au subminat anchetele de corupție.

În ciuda accentului pus de administrația Biden pe reducerea migrației din America Centrală, oamenii continuă să se îndrepte spre nord în număr foarte mare.

Numărul de emigranți ilegali a crescut

Poliția de Frontieră a SUA a înregistrat peste 600.000 de rețineri de guatemalezi, hondurieni, salvadorieni și nicaragueni - cele patru grupuri principale de migranți din America Centrală - în primele 10 luni ale acestui an, un nivel record și o creștere de 4 % față de aceeași perioadă din 2019.

Creșterile reflectă o creștere generală bruscă a trecerilor la frontieră sub administrația Biden. Cifrele au crescut chiar și în condițiile în care administrația Biden a menținut unele acorduri din epoca Trump cu liderii din America Centrală pentru a controla migrația. Guvernul Guatemalei acceptă zboruri săptămânale de deportare din Statele Unite și a desființat în mare parte caravanele de migranți la granițele sale.

Reticența administrației Biden de a aplica mai multă presiune asupra unor guverne din ce în ce mai autocrate este în parte determinată de dorința de a păstra sprijinul pentru politicile sale de migrație și securitate în America Centrală, au declarat foști oficiali americani și lideri ai societății civile. "Înțelegerea constă în cooperare în domeniul migrației în schimbul unor critici cenzurate", a declarat Claudia Samayoa, un proeminent apărător al drepturilor omului din Guatemala.

Washingtonul poate ocoli guvernele nedemocratice

Oficialii americani și persoane apropiate administrației spun că promovarea democrației în America Centrală este o sarcină pe termen lung și că reacția autoritară arată că oficialii corupți se simt amenințați de politicile Washingtonului. "Recunoaștem că ne confruntăm cu provocări și probleme profunde și înrădăcinate care există de secole", a declarat Ricardo Zúniga, un oficial de rang înalt la Biroul pentru afaceri din emisfera vestică al Departamentului de Stat, citat de NYT. "Acesta este un proces în desfășurare; înțelegem că acestea sunt condiții care nu se vor schimba peste noapte".

Washingtonul, au subliniat oficialii lui Biden, poate ocoli guvernele corupte și poate colabora cu sectorul privat, cu societatea civilă și cu oficiali onești din sistemul judiciar și din Congres pentru a promova democrația. "Există modalități de a găsi actori în cadrul fiecărui guvern actual care sunt dispuși să facă ceea ce este corect", a declarat Todd Robinson, asistent al secretarului de stat și fost ambasador al SUA în Guatemala.

Robinson a recunoscut că prioritățile duble ale guvernului american de a controla migrația și de a sprijini democrația pot intra în conflict, dar a declarat că Washingtonul poate urmări în mod eficient ambele obiective simultan. "

Stimularea investițiilor

Oficialii administrației au pus din ce în ce mai mult accentul pe eforturile de stimulare a investițiilor private în America Centrală, un alt element al politicii Washingtonului de combatere a migrației, și spun că au asigurat angajamente de investiții în valoare de 3,2 miliarde de dolari în regiune.

Minimizarea așteptărilor contrastează puternic cu limbajul energic folosit de înalții oficiali ai lui Biden în primele zile ale administrației. "Oamenii, cred, trebuie să înțeleagă că cei patru ani de ignorare a corupției sub administrația Trump s-au încheiat", a declarat Juan Gonzalez, consilierul principal al Casei Albe pentru America Latină, pentru un ziar guatemalez, La Hora, în ianuarie 2021.

"Un lider care nu este pregătit să combată corupția nu va fi un aliat al Statelor Unite", a spus el într-un interviu separat acordat unui site de știri salvadorian, El Faro. Președinții din Guatemala, El Salvador și Nicaragua au răspuns la apelul Washingtonului pentru aliați locali prin accelerarea atacurilor asupra instituțiilor democratice din cadrul națiunilor lor.

Sancțiuni blânde, fără efect

Administrația Biden a revocat vizele a peste 60 de oficiali guvernamentali și oameni de afaceri din America Centrală pentru subminarea democrației și și-a exprimat public sprijinul pentru liderii civici care se confruntă cu persecuții. Însă diplomații și liderii societății civile au calificat răspunsul administrației drept unul discret și au afirmat că acesta nu a făcut decât să încurajeze autoritarii. "Sancțiunile slabe și călduțe nu sunt eficiente", a declarat Edgar Gutiérrez, un analist politic guatemalez.

În luna mai, în Guatemala, președintele Giammattei a reînnoit numirea procurorului general al țării, María Consuelo Porras, care se află sub sancțiunea SUA. Cu câteva luni înainte, Porras l-a concediat și apoi a cerut un mandat de arestare împotriva procurorului anticorupție de top al țării, Juan Francisco Sandoval. Mandatul a fost emis după ce Kamala Harris i-a cerut în mod explicit lui Giammattei să îl mențină pe Sandoval în funcție, iar secretarul de stat Antony J. Blinken i-a înmânat lui Sandoval un premiu de campion anticorupție.

Dezamăgire și reticiență

"Statele Unite și-au pierdut capacitatea de a influența regiunea", a declarat Claudia Escobar, un fost judecător de rang înalt din Guatemala, care în prezent predă la Universitatea George Mason din Washington.

Până în prezent, administrația Biden s-a abținut în mare parte de la a folosi în America Centrală sancțiunile financiare care au fost utilizate pe scară largă, deși cu un efect redus, de către Trump în Cuba și Venezuela, aflate în apropiere.

De la preluarea mandatului de către președintele Biden, doar șapte oficiali din America Centrală și asociații lor au fost sancționați în temeiul așa-numitei Global Magnitsky Act, care permite guvernului SUA să înghețe și să exproprieze activele cetățenilor străini acuzați de încălcări ale drepturilor omului, potrivit Departamentului de Stat.

Integral AICI