Culisele atacului la șeful SPP. Mirel Curea și Victor Roncea dezvăluie miza reală

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Generalul Lucian Pahonțu, unul dintre cei mai longevivi șefi ai unei structuri de forță din România, a ajuns din nou în centrul unei ample campanii publice. Motivul invocat: prezența sa, ca tânăr ofițer, în centrul Bucureștiului în zilele fierbinți ale Revoluției din decembrie 1989. În spatele acestei teme s-ar afla însă o miză mult mai actuală: controlul și echilibrul de putere din zona serviciilor și a instituțiilor de securitate.

Aceasta este concluzia desprinsă din analiza realizată de jurnaliștii Mirel Curea, Victor Roncea și Octavian Hoandră, în podcastul „Hai România”.

Potrivit celor trei, readucerea episodului din decembrie 1989 în prim-plan nu ar avea o miză istorică. Ar fi, mai degrabă, instrumentul unei lupte pentru repoziționarea unor centre de putere din București.

Ce făcea Lucian Pahonțu în 21 decembrie 1989

Controversa a fost relansată după apariția unor materiale de presă potrivit cărora actualul director al Serviciului de Protecție și Pază ar fi comandat, în 21 decembrie 1989, un pluton aflat în zona restaurantului Cina și pe străzile din apropierea Pieței Palatului.

Jurnalistul Victor Roncea, care afirmă că a cercetat arhivele Parchetului Militar și documentele Comisiei Senatoriale pentru investigarea evenimentelor din decembrie 1989, susține însă că documentele consultate de el nu indică o implicare a lui Pahonțu în actele de represiune împotriva manifestanților.

Roncea, autor al lucrării documentare „Mâna Moscovei”, atrage atenția asupra unui detaliu pe care îl consideră esențial: unitatea din care făcea parte plutonul lui Pahonțu era una de transmisiuni. Cu alte cuvinte, misiunea militarilor era, potrivit jurnalistului, una de suport tehnic și de comunicații, nu una specifică trupelor de intervenție.

Mai mult, Victor Roncea susține că, în miile de pagini din dosarele Revoluției pe care le-a consultat la Înalta Curte și la Parchetul Militar, numele lui Lucian Pahonțu nu apare legat de ordine de tragere sau de acțiuni violente împotriva demonstranților.

Imagini cu scutieri din 1989. sursa: Agerpres

Mirel Curea: Cum arătau filtrele militare în centrul Capitalei

Mirel Curea a completat analiza cu propria experiență din 21 decembrie 1989.

Jurnalistul a relatat că a trecut personal prin dispozitive militare amplasate în zona centrală a Bucureștiului și susține că militarii din structurile tehnice nu se comportau precum niște trupe constituite într-un baraj ofensiv. Potrivit relatării sale, în anumite puncte oamenii puteau trece prin filtre fără ca militarii să recurgă automat la violență.

Această mărturie este invocată în emisiune pentru a susține ideea că simpla prezență a unui ofițer într-un dispozitiv militar din centrul Capitalei nu reprezintă, în sine, dovada participării la represiune.

De ce reapare acum subiectul Pahonțu

Aici apare, de fapt, întrebarea-cheie a întregii controverse: de ce este readus în atenția publică, după mai bine de trei decenii, episodul din 1989?

În opinia invitaților emisiunii, răspunsul trebuie căutat nu în istoria Revoluției, ci în actuala arhitectură de putere de la București.

SPP este una dintre structurile de securitate care au beneficiat de o remarcabilă continuitate la nivelul conducerii. Lucian Pahonțu ocupă funcția de director al serviciului de foarte mulți ani și se află, prin natura instituției, în imediata proximitate a centrului de decizie prezidențial. Iar tocmai această stabilitate ar transforma SPP într-o miză majoră.

Coldea si Dumbrava la Curtea de Apel Bucuresti. sursa: EVZ

Numele lui Florian Coldea reapare în ecuație

O altă componentă sensibilă a analizei îi privește pe actorii care ar putea beneficia de destabilizarea actualei conduceri a SPP. Invitații emisiunii au susținut că anumite nuclee de presă și organizații din zona societății civile care participă la amplificarea criticilor ar avea conexiuni sau afinități cu cercuri de influență asociate fostului prim-adjunct al SRI, Florian Coldea.

“Eu cred că sunt deja tineri care s-au trezit. Îi vedem pe cei care se ridică acum și se consideră păcăliți de faptul că l-au votat pe Nicușor Dan. Dar să nu uităm că și Recorder a făcut parte din angrenajul media de propagandă și manipulare care l-au adus pe Nicușor Dan în funcție. De ce? Pentru că prin Recorder și, mă rog, tot aparatul de propagandă, Hot News G4, Coldea spera că odată a ajuns Nicușor Dan în funcție, să-i rezolve dosarele. Și a văzut că nu se răspunde. Nu răspunde, nu răspunde. Atunci...pe mama lui”, a explicat Victor Roncea.

În analiza lor, contextul juridic în care se află fostul general SRI ar face cu atât mai important controlul sau slăbirea unor instituții considerate capabile să ofere stabilitate actualei arhitecturi de putere.

Miza ar ajunge până la Palatul Cotroceni. În această cheie, atacul asupra lui Lucian Pahonțu nu s-ar opri la persoana directorului SPP. Ținta finală ar fi, potrivit invitaților, diminuarea stabilității din jurul funcției prezidențiale.

SPP este instituția care asigură protecția demnitarilor și are, prin definiție, o relație directă cu Administrația Prezidențială. O schimbare bruscă la vârful serviciului, mai ales prin instalarea unei conduceri interimare, ar putea modifica raporturile de influență într-un moment politic complicat.

De aici și suspiciunea exprimată în emisiune: atacul asupra șefului SPP ar face parte dintr-o operațiune mai amplă de reașezare a centrelor de putere.

Articole, clipuri sponsorizate și panouri

Un alt element care le-a atras atenția jurnaliștilor este amploarea promovării subiectului. Tema Pahonțu-1989 nu s-a limitat la câteva articole de presă. Au apărut materiale video promovate, campanii online și chiar panouri stradale în marile orașe.

Pentru invitații podcastului, mobilizarea unor asemenea resurse în jurul unui episod petrecut în urmă cu peste 36 de ani ridică o întrebare legitimă: este vorba exclusiv despre o investigație jurnalistică sau despre o campanie construită pentru obținerea unui rezultat instituțional?

Iar adevărata miză, potrivit analizei din „Hai România”, nu ar fi trecutul lui Lucian Pahonțu, ci viitorul conducerii SPP și noul echilibru de putere din sistemul de securitate de la București.