Liceul nu îi pregătește pe elevi pentru piața muncii, spune Curtea de Conturi

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Competențele dobândite de elevi în anii de liceu sunt insuficient adaptate la ceea ce caută angajatorii, iar legătura dintre sistemul educațional și piața muncii rămâne una limitată. Concluzia apare într-un audit realizat de Curtea de Conturi, care a analizat modul în care învățământul liceal răspunde cerințelor profesionale actuale.

Cu ce probleme se pot confrunta absolvenții de liceu

Auditul a urmărit atât colaborarea dintre școli și piața muncii, cât și modul în care este stabilită cifra de școlarizare în raport cu necesarul de forță de muncă. Verificările au fost realizate în perioada aprilie-noiembrie 2025 și au vizat anii 2022-2024.

Raportul atrage atenția asupra nivelului competențelor dobândite de elevi și asupra dificultăților pe care aceștia le întâmpină ulterior în procesul de integrare profesională.

„Învăţământul preuniversitar obligatoriu din România are responsabilitatea de a transmite prin educaţie competenţe-cheie, însă mulţi elevi părăsesc şcoala fără a stăpâni competenţele necesare integrării în societate. România se situează printre ultimele ţări din UE la evaluările PISA, fapt ce semnalează probleme majore în calitatea educaţiei: absolvenţi cu un nivel deficitar al competenţelor, abandon şcolar mare şi analfabetism funcţional crescut. Calitatea scăzută a actului educaţional este menţionată printre vulnerabilităţile de ţară, în timp ce rolul esenţial al educaţiei pentru dezvoltarea durabilă şi securitatea naţională este, de asemenea, evidenţiat în documentele strategice ale României”, se arată în raport.

Sursa foto: Freepik

Curriculumul liceal nu integrează suficient cerințele pieței muncii

Curtea de Conturi a analizat astfel măsura în care sistemul de învățământ liceal reușește să ofere competențe profesionale compatibile cu cerințele angajatorilor și dacă există mecanisme eficiente prin care școlile pot ține pasul cu schimbările de pe piața muncii.

Auditorii au constatat că politicile curriculare sunt elaborate și actualizate fără o implicare sistematică a reprezentanților mediului de afaceri. În consecință, competențele formate la liceu nu sunt întotdeauna suficient de apropiate de ceea ce solicită angajatorii.

„Deşi actualizarea curriculumului se realizează pe baza evoluţiei pieţei muncii, digitalizării, introducerii de competenţe-cheie noi, tendinţelor educaţionale internaţionale şi a datelor de monitorizare (evaluări naţionale, feedback-ul profesorilor şi al elevilor, PISA etc.), reprezentanţii pieţei muncii nu sunt consultaţi în procesul de elaborare a curriculumului”, arată sursa.

Potrivit raportului, liceele tehnologice și profesionale beneficiază de o legătură mai apropiată cu angajatorii, prin parteneriate, stagii de practică și programe adaptate nevoilor locale. În schimb, în cazul filierei teoretice, accentul cade mai ales pe competențe generale și pe capacitatea de adaptare a elevilor, fără o conexiune directă cu cerințele profesionale.

Liceele nu au structuri dedicate relației cu angajatorii

Curtea de Conturi a identificat și lipsa unor structuri specializate care să asigure o legătură permanentă între licee și piața muncii.

Ministerul, inspectoratele școlare și liceele nu dispun de structuri dedicate care să urmărească în mod constant oportunitățile pentru stagii de practică, consilierea profesională a elevilor și adaptarea programelor educaționale la cerințele angajatorilor.

În multe situații, colaborarea dintre licee și companii depinde de inițiativa conducerii unităților de învățământ. Aceste parteneriate sunt întâlnite mai ales la liceele tehnologice și profesionale, ceea ce poate genera diferențe importante între județe.

Traseul absolvenților de liceu este urmărit fragmentar

O altă problemă identificată de auditori este lipsa unei evidențe unitare privind parcursul absolvenților după terminarea liceului.

Monitorizarea se face prin mecanisme diferite, la nivel central și local, fără existența unei baze de date comune și interconectate. În aceste condiții, autoritățile nu dispun de o imagine completă asupra traseului educațional și profesional al absolvenților.

„Lipsa unui cadru metodologic şi a unor proceduri standardizate la nivel naţional privind monitorizarea traseului educaţional şi profesional al absolvenţilor, coroborată cu lipsa unei structuri cu personal responsabil de colectarea şi interpretarea datelor, determină raportări parţiale între instituţiile implicate privind trasabilitatea”, susţin reprezentanţii Curţii de Conturi.

O astfel de evidență ar putea permite autorităților să observe mai clar ce se întâmplă cu absolvenții după terminarea liceului, ce domenii aleg și în ce măsură pregătirea primită îi ajută să intre pe piața muncii.

Cifra de școlarizare nu ține suficient cont de piața muncii

Auditul a identificat probleme și în ceea ce privește stabilirea numărului de locuri disponibile la liceele teoretice.

În cazul învățământului tehnologic și profesional, necesitățile angajatorilor sunt luate în calcul atunci când este stabilită cifra de școlarizare. Pentru liceele teoretice, însă, criteriul relevanței nu este aplicat în același mod.

„Fundamentarea cifrei de şcolarizare pentru liceele teoretice se bazează preponderent pe date retrospective privind ocuparea locurilor în anii anteriori şi pe opţiunile elevilor, fără a integra în mod sistematic o analiză prospectivă a nevoilor pieţei muncii sau o viziune de viitor privind inserţia profesională a absolvenţilor”, mai arată raportul.

Astfel, numărul de locuri este stabilit în principal pornind de la situația din anii anteriori și de la preferințele elevilor, fără ca necesarul viitor de angajați să fie analizat în mod sistematic.

Curtea de Conturi cere o legătură mai strânsă între școli și angajatori

Auditorii consideră că dezvoltarea parteneriatelor dintre instituțiile de învățământ și mediul economic poate contribui la adaptarea competențelor elevilor la cerințele actuale de pe piața muncii.

Printre recomandările formulate se numără realizarea unei analize sistematice privind modul în care sunt formate competențele elevilor și raportarea acestora la nevoile reale ale angajatorilor. Pe baza acestor analize ar urma să fie actualizate periodic politicile publice din educație pentru întregul învățământ liceal.

Curtea de Conturi recomandă și dezvoltarea unor activități care să creeze o relație constantă între licee și piața muncii, inclusiv prin colaborări cu angajatorii și oportunități de pregătire practică.

Autoritățile trebuie să creeze o bază unitară pentru absolvenți

O altă recomandare vizează crearea unui sistem unitar de colectare, raportare și actualizare a informațiilor despre traseul educațional și profesional al absolvenților de liceu.

Auditul recomandă, de asemenea, respectarea criteriului relevanței atunci când este stabilită cifra de școlarizare pentru învățământul liceal.