Update.CSM a discutat posibilitatea de a elimina factorul politic din numirea judecătorilor şi procurorilor în funcţii de conducere

Subiectul a fost discutat pe parcursul anului trecut la Comisia nr. 1 - Independenta si responsabilizarea justitiei, eficientizarea activitatii acesteia si cresterea performantei juiciare, integritatea si transparenta sistemului judiciar.

Update 1. "Asupra propunerilor ce au trecut de votul membrilor Comisiei nr. 1 încă din luna octombrie 2013, în privinţa funcțiilor de conducere la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Comisia a stabilit că termenul pentru care pot fi investiți în funcție să se prelungească cu un an, astfel încât mandatul președintelui Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie, vicepreședinților şi preşedinţilor de secție să fie de patru ani în loc de trei ani. Aceeași situație fiind şi în cazul tuturor funcțiilor de conducere de la celelalte instanțe judecătorești", a informat CSM în urmă cu câteva minute, arătând că subiectul nu a fost pe ordinea de zi a Comisiei nici ieri, nici azi. "În privința funcţiilor de conducere de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, propunerea a fost de înlăturare a intervenţiei ministrului justiţiei din procedura de numire. Astfel, simetric cu procedura de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, funcțiile de conducere în Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează a se face prin decret al Preşedintelui României la propunerea Secției de Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii"a mai precizat Biroul de presa al CSM. Comisia nu a reluat dezbaterile pe aceast[ tema. Numirile în funcţii, făcute de Secţiile din CSM Modificările vizează schimbarea modalităţii de numire a procurorilor şi judecătorilor în funcţiile de conducere, pe de o parte intenţionându-se eliminarea preşedintelui ţării şi a ministrului Justiţiei din procedura de numire în aceste funcţii, pe de alta urmărindu-se ca şi şefii procurorilor să fie numiţi după o procedură similară cu cea a numirii conducerii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Magistraţii din CSM propun ca numirile în funcţiile de procuror general al Parchetului Instantei Supreme, procuror-şef al DNA şi DIICOT, adjuncţii lor şi şefi de secţii, precum şi numirea la conducrea Inalţei Curti să se facă de către Secţiile de procurori şi, respectiv, judecători din CSM. În prezent numirile în aceste funcţii sunt făcute de preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul consultativ al CSM. Mandate de 4 ani, nu de 3 Pe rolul Camerei Deputaţilor se află un proiect de lege pentru modificarea art 54 din Legea 303 din 2004, în procedură de reexaminare ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 1098 din 2008. Comisia nr 1 din CSM a apreciat că numirea în funcţiile de conducere din parchete trebuie făcută de către Secţia de procurori din CSM dintre procurorii de la Parchetul Instanţei Supreme sau din parchetele de curţi de apel, care au o vechime efectivă de cel puţin 12 ani în funcţia de judecător sau procuror.Comisia mai propune ca mandatul acestora să fie de 4 ani cu posibilitatea reinvestirii o singură dată, iar revocarea din aceste funcţii să fie făcută tot de către Secţia de procurori. În toate cazurile Secţia se poate sesiza din oficiu, la cererea adunării generale sau a procurorului general al Parchetului Instantei Supreme, pentru motivele prevăzute de art. 51 alineat 2. Pentru ca şi numirile în funcţiile de conducere de la Instanţa Supremă să fie făcute de Secţia de judecători din CSM, Comisia nr. 1 a apreciat că se impune modificarea alineatelor 1, 3 şi 6 ale art. 53 din Legea 304-2004. Astfel Secţia ar urma să numească preşedintele, vicepreşedintele şi şefii de secţii din Inalta Curte, dintre magistraţii Instanţei Supreme care au funcţionat la aceasta instanta cel putin 2 ani. Si mandatele lor sunt prevăzute a avea 4 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singură dată. Pentru revocare, care va fi dispusă, pe principiul simetriei, tot de către Secţia de judecători din CSM, Secţia se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numarul membrilor sau la cererea adunarii generale a instanţei, pentru motivele prevăzute la art 51 alineat 2. Urmează modificări la toate cele trei legi ale magistraţilor Cu aceste precizări Comisia a decis transmiterea lucrării către Plen, se arată în minuta şedinţei Comisiei din data de 13 mai 2013. Ulterior s-a decis - conform unor surse din Consiliu - să fie temporizată pentru a purcede la modificarea dintr-o dată a tuturor celor trei legi după care îşi desfăşoară activitatea magistraţii: 303, 304 şi 317 Şedinţa Comisiei nr. 1 se desfăşoară chiar în aceste momente. Reprezentantul CSM, Cristina Liţă, a precizat pentru Evenimentul zilei că nu ştie sigur dacă ordinea de zi a acestei şedinţe a fost suplimentată cu proiectul de lege despre care am amintit mai sus. "Este acum o şedinţă la Comisia nr. 1, la care dl Muscalu nu participă, fiind plecat. Acest proiect nu ştiu să fie pe ordinea de zi, dar poate s-a suplimentat aseară, mai verific o dată", a spus sursa citată.