Criza tăcută care afectează milioane de oameni. Avertismentul OMS despre fenomenul care ia amploare

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Deși tehnologia le permite oamenilor să comunice în permanență, tot mai multe persoane se confruntă cu singurătatea, lipsa de încredere și deteriorarea relațiilor cu cei apropiați. Legăturile dintre membrii familiei, prieteniile din copilărie și relațiile dintre colegi sunt puse la încercare de schimbările sociale, comunicarea predominant digitală și dificultatea de a menține un dialog autentic, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).

Singurătatea, paradoxul erei digitale. Ce spun experții

Afirmații precum „Nu-l mai recunosc”, „Era cea mai bună prietenă a mea, dar a devenit complet indiferentă” sau „Fiecare se gândește doar la el” reflectă ruptura pe care mulți oameni o resimt în relațiile lor. Chiar dacă mesajele, apelurile video și rețelele sociale permit păstrarea contactului aproape instantaneu, acestea nu garantează apropierea emoțională, înțelegerea și încrederea.

Fenomenul depășește însă experiențele individuale și a devenit o preocupare la nivel mondial. Singurătatea, polarizarea socială și reducerea interacțiunilor directe contribuie la schimbarea modului în care oamenii construiesc și mențin relațiile.

OMS avertizează că singurătatea afectează sănătatea și poate provoca decese

Singurătatea nu presupune neapărat izolarea fizică. O persoană poate avea o familie numeroasă, un cerc extins de prieteni și numeroase contacte online, dar să simtă că nu beneficiază de sprijin emoțional sau că nu este ascultată.

Un raport al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), publicat în 2025, arată că aproximativ una din șase persoane la nivel global este afectată de singurătate. Potrivit datelor prezentate, fenomenul este asociat cu aproximativ 871.000 de decese anual și cu un risc crescut de depresie, anxietate, boli cardiovasculare, accident vascular cerebral și demență, precum și de moarte prematură.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a atras atenția asupra impactului izolării sociale, într-o perioadă în care tehnologia facilitează comunicarea, dar nu poate înlocui întotdeauna apropierea umană.

Singurătatea poate afecta starea de bine, capacitatea de a face față situațiilor dificile și sentimentul de apartenență. În lipsa unor relații apropiate și a sprijinului din partea celor din jur, oamenii pot deveni mai vulnerabili în fața problemelor cotidiene.

Întâlnirile față în față sunt tot mai rare, în timp ce comunicarea digitală crește

Comunicarea prin intermediul telefoanelor și al rețelelor sociale a devenit o parte importantă a vieții cotidiene. Cu toate acestea, extinderea interacțiunilor digitale este însoțită de o reducere a unor forme de socializare directă.

Un studiu al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), publicat în 2025, arată că întâlnirile față în față cu familia și prietenii au scăzut constant între 2006 și 2022, în 21 de state europene. În schimb, comunicarea la distanță a devenit mai frecventă, tendința fiind deosebit de vizibilă în rândul tinerilor.

Deși mesajele și platformele online facilitează păstrarea legăturilor, comunicarea digitală nu oferă întotdeauna aceleași informații ca o conversație directă. Tonul vocii, expresiile faciale și limbajul corpului contribuie la înțelegerea intențiilor și la evitarea interpretărilor greșite.

În schimb, mesajele scrise pot fi interpretate diferit, în funcție de starea emoțională a interlocutorilor, ceea ce poate favoriza neînțelegerile și conflictele.

Datele din 2023 arată, de asemenea, că 19% dintre tinerii adulți la nivel mondial declarau că nu au pe nimeni pe care să se poată baza atunci când au nevoie de ajutor. Procentul este cu 39% mai mare decât cel înregistrat în 2006, ceea ce evidențiază dificultățile întâmpinate de o parte a populației în construirea unor relații de sprijin.

Neîncrederea îi îndepărtează pe oameni de cei care au opinii diferite

Diferențele de valori, convingeri și opinii pot deveni surse de tensiune în relațiile personale. Sondajul Edelman Trust Barometer 2026 indică faptul că șapte din zece persoane evită sau refuză să aibă încredere în oameni care au valori, surse de informare sau opinii diferite.

Specialiștii folosesc termenul de „polarizare afectivă” pentru a descrie situațiile în care diferențele de opinii sunt însoțite de sentimente negative față de persoanele care aparțin altor grupuri sau susțin alte convingeri.

Stresul economic, instabilitatea politică și expunerea permanentă la știri pot amplifica tensiunile sociale. În astfel de condiții, dezacordurile nu mai sunt privite întotdeauna ca simple diferențe de perspectivă, ci pot fi interpretate ca semne ale unor intenții ostile.

Discuțiile despre vaccinare, politică sau religie pot ajunge astfel să afecteze relațiile dintre rude și prieteni. În locul unui schimb de argumente, conversațiile se pot transforma în dispute în care fiecare parte încearcă să își impună propriul punct de vedere.

Rețelele sociale pot amplifica disputele și sentimentul de izolare

Platformele digitale au schimbat modul în care oamenii se informează, comunică și își exprimă opiniile. Deși facilitează interacțiunea și permit menținerea legăturilor la distanță, anumite caracteristici ale acestor platforme pot favoriza răspândirea conținutului conflictual.

Postările care provoacă indignare, teamă sau controverse pot atrage un număr mare de comentarii și distribuiri, ceea ce contribuie la vizibilitatea lor. Expunerea repetată la astfel de conținut poate influența modul în care utilizatorii percep persoanele cu opinii diferite.

Un studiu publicat în 2026 în revista Nature Human Behaviour arată că discuțiile politice desfășurate online sunt percepute ca fiind mai agresive și mai ostile decât conversațiile purtate față în față.

De asemenea, o cercetare din 2024 a asociat utilizarea pasivă a rețelelor sociale și derularea prelungită a fluxurilor de știri cu intensificarea sentimentului de indignare și cu o diminuare a stării generale de bine.

Aceste rezultate evidențiază diferențele dintre comunicarea digitală și interacțiunile directe, fără ca utilizarea rețelelor sociale să conducă în mod automat la deteriorarea relațiilor personale.

Limitele personale pot fi confundate cu evitarea responsabilității

Stabilirea limitelor personale este importantă pentru menținerea unor relații sănătoase și pentru protejarea echilibrului emoțional. Acestea permit oamenilor să își exprime nevoile, să refuze comportamentele care le provoacă disconfort și să se îndepărteze de relațiile abuzive sau toxice.

Totuși, conceptul poate fi interpretat greșit atunci când este folosit pentru a evita orice conversație dificilă sau pentru a justifica lipsa de implicare în relațiile apropiate.

Expresii precum „nu îți datorez nimic” sau „îmi protejez energia” pot reflecta, în anumite situații, dorința de a evita dialogul și asumarea propriului comportament. Diferența dintre o limită sănătoasă și distanțarea folosită ca formă de pedeapsă constă, printre altele, în modul în care sunt comunicate nevoile și intențiile.

O relație echilibrată presupune respectarea autonomiei fiecărei persoane, dar și disponibilitatea de a asculta, de a clarifica neînțelegerile și de a ține cont de sentimentele celuilalt. Stabilirea unor limite nu exclude empatia, loialitatea sau responsabilitatea reciprocă.

OMS, Geneva, Elveția. Sursa foto. facebook

Studiile arată că percepția asupra bunătății oamenilor poate fi înșelătoare

În ciuda sentimentului că relațiile umane se deteriorează, cercetările oferă și o perspectivă diferită asupra comportamentului social. O cercetare din 2023 sugerează că impresia unui declin moral generalizat poate fi influențată de tendința oamenilor de a-și aminti mai ușor experiențele pozitive din trecut și de expunerea frecventă la știri negative din prezent.

Raportul Mondial al Fericirii din 2025 evidențiază, la rândul său, faptul că oamenii tind să subestimeze disponibilitatea celorlalți de a oferi ajutor. Experimentele în care au fost lăsate portofele pierdute au arătat că acestea sunt returnate de două ori mai des decât se așteaptă participanții.

În plus, datele privind voluntariatul, donațiile și ajutorul acordat persoanelor aflate în dificultate indică faptul că aceste forme de implicare socială s-au menținut în 2024 la un nivel cu 10% mai ridicat decât cel de dinaintea pandemiei.

Aceste rezultate sugerează că, deși neîncrederea și singurătatea reprezintă probleme importante, comportamentele altruiste și disponibilitatea de a-i ajuta pe ceilalți continuă să existe.

Relațiile se pot reconstrui prin dialog și implicare

Reducerea izolării sociale presupune mai mult decât utilizarea unor mijloace de comunicare moderne. Specialiștii recomandă consolidarea interacțiunilor directe, exprimarea clară a emoțiilor și dezvoltarea unor relații bazate pe respect reciproc.

Printre măsurile care pot contribui la îmbunătățirea relațiilor se numără:

• Discuțiile față în față: conversațiile importante, în special cele despre subiecte sensibile, pot fi purtate direct, pentru a reduce riscul interpretărilor greșite și pentru a facilita înțelegerea reciprocă.
• Exprimarea concretă a nemulțumirilor: în locul unor acuzații generale precum „ai devenit egoist”, este mai utilă descrierea comportamentului care a provocat disconfort și explicarea efectelor acestuia.
• Reducerea timpului petrecut online: limitarea expunerii la conținut conflictual și evitarea disputelor prelungite din mediul digital pot contribui la protejarea stării de bine.
• Acordarea unei șanse pentru clarificare: oboseala, stresul sau dificultățile personale pot influența comportamentul, iar o discuție deschisă poate ajuta la înțelegerea situației și la repararea relației.
• Menținerea contactului cu cei apropiați: întâlnirile regulate, activitățile comune și gesturile simple de atenție pot contribui la consolidarea legăturilor emoționale.

Deși schimbările tehnologice și sociale au modificat profund modul în care oamenii interacționează, relațiile apropiate continuă să joace un rol important în viața de zi cu zi. Empatia, încrederea și disponibilitatea de a asculta pot contribui la depășirea neînțelegerilor și la păstrarea legăturilor cu familia și prietenii.