Cristian Rizea se lăuda că este partener cu Maricel Păcuraru, în 2022. De ce nu se sesizează autoritățile statului român

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Cum funcționează șantajul mediatic din spatele caraghioasei legende a „Generalului Pufi” v-am explicat pe larg în articolele anterioare. V-am arătat pas cu pas cum Maricel Păcuraru și Cristian Rizea au pus la punct, încă din perioada în care fostul deputat fugar își găsise refugiul la Chișinău, o întreagă mașinărie de presiune și stors bani de la oamenii de afaceri și politicienii de peste Prut.

Tandemul Rizea-Păcuraru are vechime

Numeroase dosare penale s-au adunat pe numele lui Cristian Rizea, am dat câteva exemple. Ele sunt mult mai multe, vreo patru în România.  De fapt, cei doi folosesc o schemă primitivă, dar zgomotoasă. Postări pline de injurii și calomnii, sfidând orice normă legală sau de bun-simț.

Ultimele materiale video de tip interlop ale partenerului lui Maricel Păcuraru, care s-au transformat în hărțuire și incitare la violență, discriminare, mă determină să solicit Parchetului General să se autosesizeze. Sunt folosite date personale, adrese și detalii din viața personală care se încadrează la infracțiuni prevăzute de Codul Penal. 

După ce spațiul din Republica Moldova a devenit impracticabil pentru ei, tandemul și-a mutat armele și logistica direct la București, prin intermediul reședinței de 2.000 de euro pe care o are Cristian Rizea în Franța, la Eze.

Cum s-a construit relația cu prietenul Maricel

Relația dintre patronul Realitatea Plus, Maricel Păcuraru, și condamnatul penal Cristian Rizea nu reprezintă vreo speculație de culise și nici o simplă coincidență din subsolurile internetului. Este o asociere asumată în acte și confirmată oficial chiar de postul TV.

Nucleul acestei înțelegeri a fost pus pe hârtie și admis public încă din iulie 2022. La acel moment, Realitatea Plus publica o precizare oficială prin care recunoștea existența unei relații comerciale derulate prin vehiculul basarabean Realitatea–PHG SRL (PHG de la Păcuraru Holding Grup), companie în care Rizea figura asociat cu 50%, alături de un personaj apropiat cercului de la București, Iulian Ditcov.

Prin acea luare de poziție, televiziunea lui Maricel Păcuraru a confirmat tot ceea ce încercau să ascundă: acordul de retransmisie a canalelor din trust, găzduirea site-urilor lui Rizea pe serverele controlate de Realitatea și prezența constantă a fostului parlamentar fugar pe post, oferindu-i-se o tribună nesperată pentru a-și debita calomniile.

Glumă cu gust. sursa: Cațavencii.ro

Cum se lăuda Rizea cu prietenul Maricel

De altfel, dimensiunea operațională a acestei frății a fost trâmbițată fără menajamente chiar de Rizea, într-unul dintre episoadele sale de exhibiționism public:

„Partenerul meu, ca să înțeleagă toată lumea... că întrebați-l direct, cei care îl cunoașteți pe Maricel Păcuraru, că eu dețin Realitatea din Moldova, în numele căreia am fost prezent ieri la Parlamentul European. Vedeți ecusonul meu? Sigla e aceeași ca la Realitatea Plus, numai că scrie Realitatea din Moldova! (...) Rizea a mers cu Generalul Pufi, Generalul Pufi m-a băgat direct acolo!”

Sub paravanul acestei legitimații oferite pe tavă de trustul de la București, Rizea se plimba prin lojele de la Strasbourg, pozând în corespondent de presă respectabil, în timp ce pe rețelele de socializare continua să execute ordinele de linșaj.

Datele tehnice vin să completeze tabloul

O investigație digitală independentă realizată de organizația internațională Qurium Media Foundation și publicată de PressOne a arătat fără dubiu că domeniile web utilizate de Cristian Rizea erau legate ombilical de serverele și adresele IP administrate de firmele din cercul familiei Păcuraru.

În fața evidențelor criminalistice digitale, explicația Realității a fost una de manual de dezinformare: „este doar o găzduire tehnică”. O scuză convenabilă pentru a asigura spatele logistic al operațiunii fără a-și asuma juridic mizeria aruncată pe ecran.

Pe plan editorial, mecanismul a funcționat ca o cutie de rezonanță perfect calibrată: Rizea lansa atacurile pe rețelele sociale sau pe site-urile afiliate, iar postul și portalul Realitatea le preluau instantaneu sub eticheta de „dezvăluiri incendiare”, multiplicând presiunea asupra țintelor vizate.

Cristian Rizea înainte de a fi murdărit cu fecale/ Sursa foto: reţele

Generalul Pufi, paravan pentru minciuni

Cât despre faimoasa poveste cu „Generalul Pufi”, paravanul securistic sub care Rizea pretinde că primește secrete de stat, documentele oficiale demolează definitiv întreaga mascaradă.

Comisia parlamentară pentru controlul SRI a stabilit fără echivoc că „scrisorile” și pretinsele scurgeri de informații fluturate la televizor sunt simple compilații de date publice amestecate cu ficțiuni grosolane, fără nicio bază reală.

„Generalul Pufi” nu există în nicio organigramă secretă. El este doar o invenție de marketing negru, un brand creat în laboratoarele de la București pentru a da greutate unui șantaj ordinar, operat de un tandem care a crezut că televiziunea și internetul pot ține loc de lege.

Fostul pușcăriaș Cristian Rizea, înecat în propriile înjurături. sursa: captură video

De ce nu se sesizează autoritățile

Faptele descrise la începutul articolului se circumscriu infracțiunii de hărțuire, prevăzute și pedepsite de art. 208 alin. (1) și (2) din Codul penal. Această infracțiune este atrasă prin divulgarea publică a numerelor private de telefon și a adreselor, însoțită de instigarea directă a publicului la apeluri sau comunicări repetate care induc o stare de temere justificată și tulbură grav viața privată și cotidiană a persoanei vătămate.

Declarațiile și îndemnurile lansate în spațiul public întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de instigare publică, reglementată de art. 368 din Codul penal, prin fapta de a îndemna publicul la săvârșirea de fapte prevăzute de legea penală sau acte de violență. În mod complementar, dacă discursul vizează criterii de rasă, etnie sau naționalitate, conduita atrage incidența art. 369 din Codul penal privind instigarea la ură sau discriminare.

Avertizările privind agresiuni directe, proferate în mediul online împotriva persoanei vizate sau a membrilor familiei acesteia, realizează conținutul constitutiv al infracțiunii de amenințare, prevăzută de art. 206 din Codul penal. Fapta este consumată prin transmiterea unor mesaje menite să alerteze și să producă o stare de neliniște cu privire la săvârșirea unei infracțiuni grave împotriva integrității corporale sau a libertății persoanei.

Expunerea publică neautorizată a detaliilor intime, a adreselor de domiciliu sau a aspectelor strict personale ale vieții de familie se încadrează la infracțiunea de atingere adusă vieții private, prevăzută de art. 226 din Codul penal. Norma incriminează divulgarea sau folosirea fără drept a unor date și elemente ce țin de sfera intimă, fără consimțământul persoanei prejudiciate.