Ministrul de externe Cristian Diaconescu a criticat ieri dur represaliile diplomatice ale Chişinăului şi a cerut autorităţilor moldovene să comunice Bucureştiului numărul de cetăţeni români arestaţi în ultimele zile.
Intervenţia şefului diplomaţiei a venit după o consultare cu preşedintele Traian Băsescu, premierul Emil Boc şi şefii serviciilor de informaţii, care a avut loc miercuri, şi după o întâlnire cu ambasadorii statelor membre UE şi NATO, derulată ieri, cu câteva ore înaintea declaraţiilor. În paralel, Chişinăul a continuat acuzaţiile la adresa României. Procurorul general al Republicii Moldova, Valeriu Gurbulea, a declarat că anchetatorii dispun de dovezi privind implicarea românească în revoltele de marţi. Printre acestea: „Numeroase inscripţii în limba română lăsate la locul incidentelor” şi faptul că „persoane tinere care studiază în România au fost printre cele mai agresive în timpul protestelor”. Decizii „arbitrare şi discriminatorii” Diaconescu a subliniat că acţiunea „cea mai dură” a Chişinăului, introducerea regimului de vize în relaţia cu România, este discriminatorie şi încalcă acordurile Moldovei cu UE. „(...) este o măsură discriminatorie deoarece, potrivit Acordului dintre Republica Moldova şi Comisia Europeană, măsura poate fi introdusă numai pentru categorii de vizitatori, şi în niciun caz pe criteriul naţionalităţii sau al cetăţeniei”, a precizat oficialul român. „În al doilea rând, măsura a fost luată cu încălcarea prevederilor Acordului dintre Republica Moldova şi Comisia Europeană privind facilitarea vizelor şi readmisia, care stipulează necesitatea notificării, la Bruxelles, cu 48 de ore înainte de luarea unei astfel de măsuri, deci, de introducerea vizelor. Până la această oră, notificarea nu a fost făcută”, a adăugat el. Diaconescu a precizat că acţiunea este „nesăbuită” şi „arată distanţa imen să între declaraţiile autorităţilor de la Chişinău şi disponibilitatea reală de a acţiona în spirit european”. MAE recomandă evitarea călătoriilor în Moldova Oficialul român a făcut, totodată, referire la valul de arestări operate de autorităţile moldovene după demonstraţiile antiguvernamentale de marţi, care au vizat, potrivit informaţiilor, şi cetăţeni străini.
„Am făcut şi o notificare şi facem şi un apel insistent şi ferm către autorităţile din Republica Moldova de a ne preciza oficial numărul cetăţenilor români reţinuţi şi de a permite personalului consular de la Consulatul României de a intra în legătură cu aceştia pentru a le acorda, neîntârziat, asistenţa consulară, conform legilor internaţionale”, a declarat ministrul. Observând că situaţia din Moldova „ridică probleme severe pentru securitatea cetăţenilor români”, Diaconescu a lansat un avertisment, precizând că ministerul recomandă evitarea călătoriilor în această ţară. Aşteptă solidarizarea UE Diaconescu a mai precizat că partenerii României din UE şi NATO au fost informaţi în legătură cu modul în care Bucureştiul vede relaţia cu Moldova. „Totodată, şi am reiterat acest lucru, România consideră necesară şi solicită şi a solicitat partenerilor din UE şi aliaţilor din NATO solidaritate privind contracararea derapajelor de la normele democratice şi de drept internaţional, care, în acest moment, în opinia noastră, creează surse de instabilitate în regiunea în care se află ţara noastră”, a subliniat el. Diaconescu a adăugat că a avut deja consultări cu omologii săi din UE şi din NATO, şi cu responsabilul cu politica externă în UE, Javier Solana, şi că în următoarele zile se va vedea formula prin care situaţia din Moldova va fi depăşită.
„Situaţia din Republica Moldova ridică probleme severe pentru securitatea cetăţenilor români.” Cristian Diaconescu ministru de externe al României
APEL UE presează politicos Moldova UE a cerut ieri Chişinăului să respecte „libertăţile constituţionale” şi să restabilească „relaţiile normale” cu Bucureştiul, potrivit Reuters. Declaraţia UE, care a păstrat până acum o poziţie echilibrată, e semnată de miniştrii de Externe francez, ceh şi suedez, aşa-numita troikă a UE. „Facem apel la autorităţile moldovene să respecte toate libertăţile constituţionale şi la toate părţile să se abţină de la orice violenţă”, precizează declaraţia.
Vorbind despre România, declaraţia subliniază că este esenţial ca Moldova să aibă relaţii de bună vecinătate: „Înţelegând complexitatea relaţiilor moldo-române, solicităm guvernului moldovean să restabilească relaţii normale cu România”. O declaraţie a venit şi din partea Partidului Social Democrat german (SPD), care a precizat că acţiunile Moldovei împotriva României contrazic declaraţiile oficiale privind politica moldovenească de integrare europeană, potrivit Mediafax. Din punctul de vedere al SPD, Vladimir Voronin poartă principala responsabilitate pentru înrăutăţirea situaţiei politice din Moldova. ANALIST
„Uniunea Europeană ar trebui să fie mai severă cu Moldova” „UE ar trebui să adopte o atitudine mai severă faţă de Republica Moldova, dacă acţiunile auto rităţilor moldovene vor continua”, a apreciat, pentru EVZ, Andrew Wilson, analist al think tank-ului Consiliul European pentru Relaţii Externe (ECFR), la o zi după ce Chişinăul l-a expulzat pe ambasadorul României, a impus vize cetăţenilor români şi a arestat zeci de persoane care ar fi participat la protestele antiguvernamentale de marţi. „Parteneriatul Estic”, un instrument important Întrebat dacă încălcările drepturilor omului din Moldova, precum şi acţiunile diplomatice luate împotriva României ar putea afecta în mod concret legăturile Uniunii Europene cu Moldova, Wilson a făcut trimitere spre „Par te neriatul Estic”. „UE ar putea să reanalizeze participarea Moldovei la Parteneriatul Estic”, a opinat analistul, precizând că o astfel de schimbare de atitudine depinde însă de comportamentul autorităţilor de la Chişinău.
„Parteneriatul Estic”, proiectul care vizează consolidarea relaţiilor UE cu şase ţări foste sovietice, inclusiv Moldova, ar trebui să fie lansat pe 7 mai, într-un summit organizat la Praga. Vorbind despre participarea Moldovei la eveniment, o purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene a declarat miercuri că nu s-a hotărât încă dacă invitaţia îi va trimisă lui Vladimir Voronin sau ţării, care va alege pe cine să trimită. Capcana lui Voronin Vorbind despre acuzaţiile lan sate de preşedintele moldovean la adresa României, analistul ECFR a avertizat că Bucureştiul „nu tre buie să aibă o reacţie dură, pentru a nu cădea în capcana întinsă de Voronin”. „România merită aprecieri pentru politica sa foarte echilibrată în relaţie cu Republica Moldova. În acelaşi timp însă, România are nevoie de o puternică solidaritate din partea statelor membre UE”, a subliniat Wilson. Referitor la paşii pe care UE ar putea să-i facă pentru rezolvarea blocajului politic din Moldova, expertul ECFR a sugerat o implicare directă. „O misiune de mediere a Uniunii Europene în Republica Moldova ar fi o bună idee, pe termen scurt. Medierea este chiar necesară”, a concluzionat Wilson. PROTESTELE ANTICOMUNISTE AU LOC ÎNTR-UN CONTEXT NEFAVORABIL
NATO, UE şi Statele Unite se străduiesc să evite o nouă dispută cu Moscova
Evenimentele din Republica Moldova constituie cea mai recentă ameninţare la adresa stabilităţii de la graniţa de est a Uniunii Europene, dar blocul comunitar are în continuare o reacţie prudentă, nedorind să se implice într-o dispută care ar putea tensiona relaţia cu Moscova. Potrivit Reuters, diplomaţii occidentali spun că este prea devreme pentru a estima dacă protestele faţă de presupusa fraudare a alegerilor legislative de duminica trecută, câştigate de comunişti, vor duce la o schimbare a regimului aflat la putere, aşa cum s-a întâmplat în Georgia, Ucraina şi în alte foste republici sovietice. „Uniunea Europeană ar trebui să acţioneze şi ar trebui să acţioneze acum”, apreciază Andrew Wilson, de la Consiliul European pentru Relaţii Externe din Londra.
În opinia sa, înaltul reprezentant al UE pentru politică externă, Javier Solana, ar trebui să meargă la Chişinău şi să fie un mediator între putere şi opoziţie. Tot Wilson recunoaşte însă că „acest lucru ar irita la culme Rusia”, într-o perioadă în care preşedintele american, Barack Obama, vorbeşte despre „un nou început” în relaţiile dintre Occident şi Moscova. De mai mulţi ani, Rusia vede extinderea NATO către est ca pe o agresiune, în timp ce Uniunea Europeană şi Statele Unite acuză Kremlinul că îşi foloseşte influenţa pentru a-şi intimida vecinii care au ieşit din sfera sa de influenţă. Luna trecută, Alianţa a decis totuşi să reia relaţiile oficiale cu Rusia, suspendate în august 2008, după conflictul ruso-georgian, iniţiativă ce marchează şi ea un pas important spre „un nou început”.
SUBTIL. Lavrov mizează pe „înţelegerea” Occidentului, după recenta reîncălzire a relaţiilor cu UE şi NATO
Foto: EPA Photo
Lavrov, preocupat de suveranitatea Republicii Moldova Rusia şi Statele Unite nu ar trebui să pună fostele republici sovietice în situaţia de a face o alegere de tipul „ori eşti cu noi, ori eşti împotriva noastră”, a declarat ieri ministrul rus de externe, Serghei Lavrov. „Nu vom face acest lucru. Ne-am angajat în vederea dezvoltării unor relaţii reciproc benefice”, a precizat Lavrov. El s-a declarat îngrijorat de folosirea drapelelor şi sloganurilor româneşti în timpul protestelor de la Chişinău, relatează RIA Novosti, preluată de Mediafax. „Sloganurile care au fost rostite şi drapelele care au fost fluturate la Chişinău ne-au îngrijorat foarte mult.
Acestea ne-au demonstrat faptul că demonstranţii doreau de fapt să submineze suveranitatea Republicii Moldova. Noi sperăm ca Uniunea Europeană şi România, care au denunţat public violenţele, să se asigure că drapelele româneşti şi sloganurile nu vor fi folosite ca acoperire pentru a submina suveranitatea Republicii Moldova”, a subliniat şeful diplomaţiei ruse. Revoluţii colorate şi regimuri eşuate Susţinuţi de marile puteri occidentale, Mihail Saakaşvili şi Viktor Iuşcenko au contestat cu succes regimurile comuniste aflate la putere în Georgia şi Ucraina, reclamând, ca şi opoziţia de la Chişinău, fraudareaalegerilor. În urma „Revoluţiei Trandafirilor” şi a „Revoluţiei Portocalii” din 2003 şi, respectiv, 2004, cei doi lideri prooccidentali au câştigat prezidenţialele, dar au dezamăgit rapid populaţia, popularitatea lor fiind în cădere liberă.
Peste 50.000 de georgieni s-au adunat ieri în centrul capitalei Tbilisi pentru a-i cere demisia lui Mihail Saakaşvili. Şeful statului este considerat responsabil pentru înfrângerea suferită de Georgia în conflictul de anul trecut cu Federaţia Rusă şi pentru repetatele încălcări ale drepturilor omului. În noaptea de miercuri spre joi, aproximativ 60 de militanţi ai opoziţiei au fost reţinuţi, au reclamat membrii partidului fostului preşedinte al parlamentului, Nino Burdjanadze. (Dan Stancu)
Recomandările noastre
