De câteva săptămâni, Phenianul își intensifică atacurile verbale asupra Washingtonului și Seulului , ajungând să amenințe explicit, joi, cu perturbarea organizării alegerilor prezidențiale americane din noiembrie, dacă Statele Unite continuă să intervină în treburile inter-coreene.

În ultimele zile, Phenian i-a atacat pe transfugii nord-coreeni care trimiteau din Sud pliante care denunțau regimul lui Kim Jong-un, dincolo de Zona Demilitarizată (DMZ) dintre cele două Corei, și a tăiat comunicațiile oficiale cu Seul.

Vineri, Nordul s-a angajat într-unul dintre cele mai virulente atacuri verbale din ultimele luni împotriva Statelor Unite, care pune problema viitorului negocierilor privind dosarul nuclear nord-coreean, aflat în punct mort de mai bine de un an.

Ministrul nord-coreean de Externe, Ri Son Gwon, a acuzat Washingtonul de ipocrizie și că încearcă să doboare regimul nord-coreean, spunând că speranțele din 2018 s-au „transformat într-un coșmar întunecat”.

La 12 iunie 2018,  Trump și Kim au schimbat o strângere de mână istorică în fața camerelor din întreaga lume, în Singapore, la primul summit între un președinte american în funcție și un lider nord-coreean. La scurt timp, Trump a declarat că Phenianul „nu mai este o amenințare nucleară”.

Dincolo de simbolism, această întâlnire nu a dus la nimic altceva decât la o declarație vagă în favoarea denuclearizării peninsulei.

Iar cel de-al doilea summit Trump-Kim, din februarie 2019, la Hanoi, a avut ca rezultat un fiasco răsunător, cele două tabere nefiind în măsură să convină asupra concesiilor Phenianului în schimbul unei eventuale ridicări a sancțiunilor internaționale.

Diplomaticii americani continuă să spună că președintele nord-coreean s-a angajat să renunțe la arsenalul său nuclear. Phenianul nu a făcut însă niciun pas în această direcție.

Tot sub rezerva unor sancțiuni drastice, Nordul spune că merită o recompensă pentru moratoriul asupra testelor nucleare și testelor rachetelor balistice intercontinentale, pentru demontarea locației de testare nucleară de la Punggye-ri sau pentru repatrierea rămășițelor soldaților americanii uciși în timpul războiului din Coreea (1950-1953).

„Nimic nu este mai ipocrit decât o promisiune goală”, a denunțat  Ri Son Gwon într-o declarație preluată de agenția oficială KCNA.

Donald Trump a lăudat în mod repetat calitatea relației sale cu  Kim Jong-un, pe care l-a văzut a treia oară în iunie 2019 în Zona Demilitarizată.  Președintele american a făcut câțiva pași pe teritoriul Coreei de Nord, o premieră.

Dar Ri a spus că progresul diplomatic nu se poate baza „doar pe menținerea relațiilor personale între liderul nostru suprem și președinte american”.

„Nu vom oferi niciodată liderului american un pachet pe care îl poate folosi (…) fără a primi nimic în schimb”, a spus el.

„Speranța de a îmbunătăți relațiile (între cele două țări), care a fost foarte mare în ochii întregii lumi, în urmă cu doi ani, s-a transformat acum în disperare, caracterizată de o deteriorare foarte rapidă”, a estimat oficialul nord-coreean.

Pentru ministrul nord-coreean, deși popoarele celor două țări își doresc pacea, Washingtonul „vrea absolut să înrăutățească situația”.

„Drept urmare, peninsula coreeană a devenit acum cel mai periculos punct din lume” și este „bântuit în mod constant de spectrul războiului nuclear”, a adăugat Ri.

La 1 ianuarie, Kim Jong Un a anunțat sfârșitul moratoriului testelor nucleare.

Ri Son Gwon a acuzat SUA că doresc, în timp ce pretind că ameliorează relaţiile bilaterale, să obţină „o schimbare de regim” la Phenian şi a afirmat că Nordul vrea să-și consolideze disuasiunea nucleară „pentru a face față amenințărilor americane cu războiul nuclear”.

Nordul a efectuat numeroase teste de rachete cu rază scurtă de acțiune în ultimele luni, adesea vorbind despre sisteme lansatoare de rachete multiple.

Cu toate acestea, Japonia și Statele Unite au afirmat că este vorba de teste cu rachete balistice.