În data de 1 martie 1932, s-a produs un eveniment care avea să țină America cu sufletul la gură! La mijloc era o afacere care avea toate ingredientele unei povești care emoționa pe toată lumea: un erou american, un bebeluș și o răpire!

Este vorba despre Charles Linberg Junior, băiețelul lui Charles Augustus Lindbergh, legendarul aviator care traversase Oceanul, fără oprire!

Charles Linberg Junior și anunțul prin care era dat dispărut în urma răpirii (foto dreapta)

În acea zi, răpitorul sau răpitorii au răpit copilul din casă și au lăsat o notă de răscumpărare, cerând 50.000 de dolari.

Copilul aviatorului Lindbergh, numit „Vulturul” de către presă, a fost dat dispărut de Betty Gow, bona copilului, aproximativ o oră mai târziu. Poliția de Stat din New Jersey a preluat investigarea.

O cercetare la fața locului a scos în evidență nota de răscumpărare, lasată pe pervazul unei ferestre deschise și urme de noroi în camera copilului.

O scară a fost descoperită la o distanță de casa Lindbergh și s-au găsit urme de pași, care au condus în pădurea de la marginea proprietății.

 

 

Al Capone ar fi putut fi un ucigaș și criminal, dar el era, de asemenea, un american loial. De aceea a oferit o recompensă pentru oricine găsea copilul lui Charles Linbergh în viață. A mai spus că atunci când va fi eliberat din închisoare, el și oamenii săi vor ajuta la căutare.

 

 

Un profesor devine intermediarul

Alte două note de răscumpărare au fost primite în succesiune rapidă, prima dintre ele ridicând cererea răpitorilor la 70.000 de dolari. După ce diverse încercări de a lua legătura cu răpitorii nu au dat rezultate, un profesor din New York, pensionat, numit John F. Condon, a plasat un anunț de publicitate într-un ziar din Bronx pe 8 martie 1932, oferind să acționeze ca un intermediar între Lindbergh și răpitori.

În ziua următoare, Condon a primit o notă din partea răpitorilor, declarând că l-ar accepta ca intermediar.

În următoarele săptămâni a urmat un joc de-a șoarecele cu pisica, iar Condon a comunicat prin anunțuri în ziare sub numele de “Jafsie”, iar răpitorii îi transmiteau mesaje scrise la locații secrete din New York City.

Răscumpărarea este plătită, bebelușul…

Pe 16 martie, Condon a primit costumul de dormit al copilului ca dovadă și, în două săptămâni, răpitorii au cerut să le fie plătită răscumpărarea. 

În noaptea de 2 aprilie, Condon, cu Lindbergh așteptând într-o mașină din apropiere, s-a întâlnit cu un bărbat, pe care l-a numit „John”, la cimitirul Sf. Raymond din Bronx. El a negociat cu „John”, obținând să accepte răscumpărarea inițială de 50.000 de dolari, în schimbul locului copilului lui Charles Lindbergh.

„John” a luat banii - certificatele de depozit în aur, numerele de serie ale cărora au fost înregistrate de Departamentul de Trezorerie - și i-au dat lui Condon o notă în care afirma că copilul putea fi găsit pe o barcă numită Nelly, în apropiere de Martha’s Vineyard, Mass.

Lindbergh însuși a condus, în cele din urmă, căutarea fără succes a lui Nelly.

Bruno Hauptmann

Investigarea crimei

Nemulțumiți de acel eșec, polițiștii au continuat căutarea bebelușului Lindbergh, iar numerele de serie ale certificatelor plătite lui „John” au fost transmise băncilor și publicate în ziare importante. Cazul a luat o turnură tragică pe 12 mai, când corpul copilului a fost găsit la mai puțin de 8 km de casa Lindbergh. O autopsie a descoperit că bebelușul Lindbergh fusese ucis cu o lovitură la cap în timpul sau imediat după răpire.

Biroul de Investigații al Statelor Unite (acum Biroul Federal de Investigații) a avut, până la descoperirea cadavrului, o funcție pur consultativă. Totuși, pe 13 mai, Președintele Herbert Hoover a autorizat FBI să devină agenție federală cu autoritate în acest caz, iar Departamentul de Justiție din S.U.A. s-a angajat să investigheze infracțiunea.

Indignarea publică a determinat Congresul SUA să aprobe Legea federală privind răpirea (cunoscută sub numele de Legea Lindbergh) la 22 iunie 1932 - ziua care ar fi fost a doua zi de naștere a lui Charles Jr. Legea Lindbergh a făcut ca răpirea să devină o infracțiune federală și a stipulat că o astfel de infracțiune ar putea fi pedepsită cu moartea.

Făptașul este găsit

Biroul și Poliția de Stat din New Jersey și-au concentrat inițial eforturile asupra lui Condon și a celor angajați în casa lui Lindbergh, dar nu au apărut niciun fel de date concrete. Condon a ajutat FBI să construiască un profil al lui „John”, iar certificatele de aur de la plata de răscumpărare au început să apară în zona New York.

Mai mult de un an a trecut înainte ca acest caz să aibă o dezvoltare majoră. O benzinărie din New York City a înregistrat numărul plăcuței de înmatriculare a unui bărbat care plătise cu un certificat de aur de 10 dolari. Autoritățile federale și locale au verificat plăcuța de înmatriculare a mașinii, ajungând la locuința din Bronx a unui tâmplar german, care corespundea descrierii fizice a lui „John” furnizată de Condon. La 19 septembrie 1934, Bruno Hauptmann a fost arestat, iar un certificat de aur de 20 de dolari din plata răscumpărării a fost găsit pe persoana sa.

Apar dovezile. Procesul.

În garajul lui Hauptmann au fost descoperite mai mult de 13.000 de dolari în certificate de răscumpărare de aur. Ulterior a fost identificat de Condon drept„John”. Analiza scrisului de mână a constatat că scrisul lui Hauptmann corespundea cu cel de pe notele de răscumpărare trimise de răpitor sau răpitori. În apărarea sa, Hauptmann a susținut că a ținut banii pentru un prieten, Isidore Fisch, care s-a întors în Germania în 1933 și a murit de atunci.

Pe 8 octombrie 1934, Hauptmann a fost acuzat de uciderea lui Charles A. Lindbergh, Jr.

Dovezile prezentate împotriva lui Hauptmann au fost în prima fază circumstanțiale. Semnele de pe scara utilizată în răpire păreau să se potrivească cu cele ale instrumentelor deținute de Hauptmann, iar scara încorpora o bucată de pardoseală care lipsea din podul său.

În plus, numărul de telefon al lui Condon a fost găsit scris pe un cadru de ușă din dulapul din casa lui Hauptmann.

După mai mult de cinci săptămâni de audieri și 11 ore de deliberare, juriul a dat verdictul vinovat pe 13 februarie 1935, iar Hauptmann a fost condamnat la moarte. A fost executat pe scaunul electric pe 3 aprilie, 1936.

După cum titra un ziar din Nevada: „Statul New Jersey, care a cheltuit 1.200.000 de dolari pentru a-l prinde și condamna pe Bruno Richard Hauptmann, l-a executat în seara asta folosind curent în valoare de 1 penny”.

Procesul lui Hauptmann a avut loc în micul Flemington din New Jersey, care avea 2.700 de locuitori. Când a început procesul de răpire, s-a spus că erau 700 de membri ai mass-media din oraș. S-a spus, de asemenea, că sunt aproximativ 5000 de oameni care au stat în fața tribunalului de zi cu zi pentru a afla ce se întâmplă. Închipuiți-vă cum arăta acest oraș.