Închisoare. Sursa foto: Pixabay
Din cuprinsul articolului
Un raport ONU susține că se petrec abuzuri șocante în Myanmar: copii de doar doi ani sunt trimiși la închisoare în locul părinților, iar deținuții sunt supuși la torturi extreme. Investigatorii avertizează că lipsa fondurilor amenință colectarea probelor.
Copii închiși în locul părinților vizați de junta militară
Un nou raport al Mecanismului Independent de Investigare pentru Myanmar (IIMM) relevă detalii cutremurătoare despre metodele represive folosite de armata aflată la putere. Copii cu vârste cuprinse între doi și 17 ani au fost arestați atunci când autoritățile nu au reușit să îi găsească pe părinții lor, suspectați că fac parte din mișcările de opoziție.
Documentul descrie cazuri în care minorii au fost încarcerați în centrele de detenție și chiar supuși torturii. Unele victime au trecut prin violențe sexuale, bătăi repetate și alte forme de abuz fizic și psihic.
Torturi sistematice aplicate deținuților
Raportul ONU arată că tortura nu este o excepție, ci o practică generalizată în penitenciarele din Myanmar. Printre metodele folosite se numără bătăile prelungite, șocurile electrice, sufocarea, smulgerea unghiilor cu clești și violul în grup. În unele cazuri, victimele nu au supraviețuit.
Anchetatorii subliniază că aceste metode sunt aplicate nu doar împotriva activiștilor, ci și împotriva jurnaliștilor, studenților sau simplilor cetățeni acuzați că s-ar opune juntei militare.
Peste 30.000 de arestări de la lovitura de stat
Situația a escaladat rapid după lovitura de stat din februarie 2021, când armata a răsturnat guvernul civil condus de Aung San Suu Kyi. De atunci, aproape 30.000 de persoane au fost arestate. Printre ele se numără opozanți politici, activiști pentru drepturile omului și membri ai presei independente.
Asociația pentru Asistența Deținuților Politici din Myanmar estimează că majoritatea acestora au fost încarcerați sub acuzații fabricate, menite să reducă la tăcere orice formă de rezistență.
Dovezi împotriva autorilor crimelor
IIMM a reușit să strângă probe importante, care indică implicarea directă a membrilor forțelor de securitate în atrocitățile comise. Sunt documentate atât acțiunile unor torționari din centrele de detenție, cât și ordinele venite de la comandanți de rang înalt.
De asemenea, raportul menționează execuții în masă comise nu doar de armata guvernamentală, ci și de unele grupări armate de opoziție. Nicholas Koumjian, șeful IIMM, a atras atenția că „este vital ca autorii să știe că cineva îi urmărește, că cineva adună dovezi”.
Myanmar. Sursa foto: x.com
Lipsa fondurilor pune în pericol ancheta internațională
Deși investigațiile au făcut progrese, viitorul IIMM este pus sub semnul întrebării din cauza crizei financiare care afectează ONU. Raportul arată că bugetul insuficient a dus deja la reducerea deplasărilor pe teren, la limitarea instruirilor și la dificultăți în achiziționarea software-ului necesar pentru analiza probelor.
Pentru anul următor, mecanismul se confruntă cu o reducere de 20% a numărului de angajați. „Aceste presiuni financiare amenință capacitatea IIMM de a-și continua activitatea”, se menționează în document.
Problema survine în contextul în care mai multe state membre ONU nu și-au plătit contribuțiile la timp sau integral. În plus, două granturi americane au fost anulate sub administrația Trump, deși unul a fost ulterior reînnoit.
Până în prezent, junta din Myanmar nu a răspuns celor peste 20 de solicitări de cooperare trimise de IIMM. În declarații anterioare, regimul militar a negat acuzațiile, prezentându-și acțiunile drept „operațiuni împotriva teroriștilor care provoacă tulburări”.
Însă mărturiile adunate și dovezile documentate arată o realitate complet diferită, în care represiunea extremă a devenit instrumentul principal de menținere a puterii.
