Piaţa neagră a ţigaretelor a crescut de la 11,8% în luna mai până la 15,7% în iulie, conform datelor companiei de cercetare Novel. Este prima creştere semnificativă după trendul continuu descrescător înregistrat anul trecut şi în prima parte a acestui an.

În ianuarie 2010, contrabanda a atins un maxim istoric de 36,2%, din cauza creşterilor masive ale accizei la ţigarete. Ulterior, comerţul ilegal cu ţigări a început să scadă: în ianuarie 2011 se situa la 22,5% din piaţă, iar în martie 2011 scăzuse la sub 15%.

Diminuarea comertului ilicit cu ţigarete s-a datorat eforturilor autorităţilor, schimbărilor legislative şi implicării jucătiorilor din industria tutunului.

"Deocamdată, piaţa neagră se încadrează în limitele normalului, nivelul fiind comparabil cu cel din alte ţări europene, cu toate că vorbim despre o creştere de aproape 4 puncte procentuale, în numai două luni", comentează datele Novel Gilda Lazăr, director Corporate Affairs şi comunciare la JTI România.

Potrivit acesteia, cauzele creşterii contrabandei pot fi multiple: sezonalitatea, aşteptările cu privire la accize, scăderea preţurilor practicate pe piaţa neagră, în paralel cu creşterea preţurilor legale şi demotivarea responsbililor cu aplicarea legii, în urma scăderii salariilor şi a restructurării ANAF, Autorităţii Naţionale a Vămilor şi a Ministerul Administraţiei şi Internelor.

Contrabandă mai mică, mai mulţi bani la buget La rândul său, Adrian Popa, director Corporate Affairs la BAT România, şi-a exprimat speranţa ca "această intrare a pieţei negre pe un trend ascendent să fie una temporară, iar contrabanda să continue să cedeze teren pieţei legale". Potrivit acestuia, scăderea pieţei negre şi realizarea unui calendar coerent şi predictibil de creştere a accizelor au determinat vânzări legale mai mari în prima parte a acestui an, ceea ce înseamnă, implicit, taxe mai mari la bugetul de stat.

"Un singur punct procentual recuperat de piaţa legală din contrabandă reprezintă încasări suplimentare la bugetul de stat de peste 30 milioane de euro. Mai ales în aceste momente de incertitudine pe pieţele internaţionale, orice venit în plus la buget reprezintă întărirea capacităţii statului de a face faţă dezechilibrelor macroeconomice", a adăugat Adrian Popa.

Reprezentanţii celui de-al treilea mare producător de ţigarete din România, Philip Morris, spun că este nevoie ca eforturile autorităţilor pentru combaterea contrabandei să continue, în caz contrar, comerţul ilicit ar putea intra din nou pe un trend ascendent.

"Companiile din industria tutunului prezente în România îşi reiterează disponibilitatea de a colabora cu autorităţile competente în combaterea contrabandei, punând la dispoziţia acestora experienţa dobândită pe alte pieţe.

Deja au avut loc întâlniri cu Autoritatea Naţională a Vamilor şi Garda Financiară, în scopul identificării unor noi soluţii legislative şi operaţionale pentru combaterea fenomenului", a adăugat Andrei Vasilescu, Director Corporate Affairs Philip Morris România.

Ce e de făcut Producătorii de ţigarete spun că, pentru funcţionarea normală a pieţei tutunului, este nevoie de un cadru legislativ unitar şi simplificat care să reglementeze contrabanda şi evaziunea fiscală.

Totodată, trebuie clarificată situaţia de la frontiera internă, cu Ungaria şi Bulgaria, unde nu mai există puncte de control vamal.

Alte măsuri necesare ar fi atribuirea unor competenţe clare poliţiei locale, pentru sancţionarea vânzărilor ilegale în pieţe, confiscarea mijlocului de transport folosit pentru contrabandă, chiar dacă nu a fost modificat din punct de vedere tehnic pentru stocarea produselor aduse în ţară ilegal.

În 2010, cele trei companii au contribuit la bugetul general consolidat cu circa 2,5 miliarde de euro, reprezentand accize, TVA şi alte taxe şi impozite.