Reforma administrativ-teritorială, în fața unor obstacole legislative și politice. De ce nu pot fi comasate rapid comunele și județele

Reforma administrativ-teritorială, în fața unor obstacole legislative și politice. De ce nu pot fi comasate rapid comunele și județeleHarta României. Sursa foto: Colaj EVZ

Reforma administrativ-teritorială a României ar putea deveni una dintre temele importante ale următorilor ani, însă schimbarea organizării locale presupune mai mult decât redesenarea unei hărți. Comasarea comunelor și a județelor implică proceduri legale, consultarea populației și rezolvarea unor probleme administrative care pot întârzia procesul. Subiectul a fost discutat în podcastul „Picătura de Business”, moderat de Radu Preda, unde invitat a fost Adrian Toni Neacșu, fost judecător și fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Acesta a vorbit despre condițiile necesare pentru o reformă administrativă și despre dificultățile care ar putea apărea înaintea unei eventuale reorganizări.

Comasarea comunelor și județelor, o reformă cu multe obstacole. Ce trebuie să se schimbe până în 2028

Un prim obstacol este legat de calendarul electoral. Mandatele actualilor primari și consilieri locali nu pot fi întrerupte pur și simplu pentru a permite aplicarea unei noi structuri administrative.

Orice schimbare trebuie pregătită astfel încât să respecte legislația și durata mandatelor în curs.

Comasarea localităților presupune consultarea cetățenilor

O altă dificultate ține de procedura legală. În forma actuală a legislației, comasarea unor unități administrativ-teritoriale presupune organizarea unor referendumuri locale. Prin urmare, reorganizarea nu poate fi decisă exclusiv de la nivel central, fără consultarea comunităților vizate.

Adrian Toni Neacșu a atras atenția și asupra dimensiunii identitare a unei astfel de schimbări. Pentru unele comunități, apartenența la o anumită comună sau la un anumit județ are o semnificație care depășește simpla organizare administrativă. În zonele cu minorități naționale, trebuie avute în vedere și aspectele legate de reprezentare și protejarea identității locale.

În plus, reorganizarea ar presupune reguli de tranziție pentru documente, proprietăți și evidențele administrative. Schimbarea limitelor unei localități nu înseamnă că toate actele cetățenilor trebuie înlocuite imediat. Aceste situații ar trebui reglementate astfel încât oamenii să nu fie obligați să parcurgă proceduri birocratice inutile.

Ce exemple ar putea urma România

În discuție au fost amintite și experiențele altor state care au trecut prin procese de reorganizare administrativă. Estonia a folosit stimulente financiare pentru a încuraja unirea voluntară a unor administrații locale. Republica Moldova a promovat, la rândul său, un proces de amalgamare voluntară a localităților, iar Polonia a trecut prin schimbări ale organizării teritoriale.

Aceste exemple arată că reforma poate fi realizată prin mai multe mecanisme, însă rezultatele depind de legislație, de sprijinul comunităților și de modul în care sunt gestionate costurile tranziției.

În România, una dintre variantele discutate este începerea reorganizării de la comunele foarte mici, care au dificultăți în asigurarea serviciilor publice și în susținerea aparatului administrativ. Un criteriu de populație, precum pragul de 1.500 de locuitori, ar putea fi folosit în dezbaterea despre viitoarea structură administrativă.

Reforma ar trebui să înceapă cu stabilirea unor criterii clare

Adrian Toni Neacșu a evidențiat diferența dintre o reorganizare limitată, care vizează în special comunele mici, și o reformă amplă, care ar putea presupune inclusiv modificarea organizării județelor.

O astfel de schimbare ar necesita o pregătire legislativă și administrativă consistentă. Înainte de comasarea localităților, ar trebui stabilite criterii clare privind populația, resursele financiare, serviciile publice și distanța față de centrele administrative.

„Nicio reformă administrativă teritorială nu se face peste noapte”, a fost ideea exprimată în discuția despre complexitatea reorganizării.

Dacă ai date sau informaţii care pot deveni o ştire, transmite-le pe adresa [email protected]