Precizările Oil Terminal, după ce Gabriel Daraban și-a dat demisia de la conducerea companiei

Precizările Oil Terminal, după ce Gabriel Daraban și-a dat demisia de la conducerea companieiDIICOT. Sursa foto: Razvan Valcaneantu EEC

Compania Oil Terminal a notificat oficial Bursa de Valori București cu privire la faptul că directorul său comercial, Gabriel Daraban, „a încetat în data de 12.11.2026 activitatea la Oil Terminal”. Încetarea mandatului său la vârful societății are loc exact în ziua în care procurorii DIICOT au declanșat o amplă operațiune cu zeci de descinderi în mai multe județe ale țării. Ancheta vizează infracțiuni deosebit de grave din sectorul petrolier, printre care evaziune fiscală, obținere ilegală de fonduri, înșelăciune, deturnarea licitațiilor publice și abuz în serviciu.

Reprezentanții companiei au transmis totuși că „societatea nu are nicio calitate procesuală în această cauză penală, fiind implicată exclusiv în calitate de entitate care pune la dispoziția organelor de urmărire penală documente necesare clarificării situației de fapt”. De asemenea, conducerea Oil Terminal a subliniat că „nu au fost desfășurate percheziții la Oil Terminal în data de 12.11.2026”.

Precizările Oil Terminal, după ce Gabriel Daraban și-a dat demisia de la conducerea companiei

Potrivit informațiilor obținute din surse judiciare de HotNews, investigația DIICOT îi vizează, printre alții, pe șeful biroului vamal Constanța, mai mulți inspectori vamali, pe șeful inspecției fiscale din cadrul ANAF Bacău, pe directori din cadrul Oil Terminal Constanța, precum și pe funcționari ai CEC Bank București.

Sursele G4Media arată că printre persoanele vizate de percheziții se numără chiar Gabriel Daraban, cel care și-ar fi înaintat demisia din postul de director comercial al Oil Terminal cu doar o zi înainte de descinderi, detaliu confirmat și de o sursă HotNews.

Suspiciuni privind importul de petrol rusesc sub sancțiuni și legătura cu Global Defence Logistics

Datele obținute de sursa citată indică faptul că procurorii investighează o rețea infracțională prin intermediul căreia era introdus în țară petrol provenit din Rusia, produs aflat sub embargoul impus de Uniunea Europeană.

Mecanismul funcționa pe baza falsificării documentelor de proveniență, au dezvăluit surse HotNews, precizând că în această schemă ar fi fost implicat Gabriel Daraban prin intermediul societății Global Defence Logistics. În această companie, fostul director de la Oil Terminal are calitatea de administrator unic și este acționar alături de fratele său, fiecare deținând o participație de puțin peste 10%. Aceleași surse au explicat că Oil Terminal nu dispune de mijloacele necesare pentru a verifica din punct de vedere chimic originea țițeiului, bazându-se exclusiv pe certificatele de origine eliberate de autoritățile vamale. Prin urmare, întreaga responsabilitate a verificării actelor revine vămilor și instituțiilor bancare.

Compania Global Defense Logistics, care are ca obiect principal de activitate „Activități de servicii anexe transportului pe apă”, nu este la prima confruntare cu legea. Firma se află deja în atenția unei investigații internaționale, la care ia parte și Direcția Națională Anticorupție, ce vizează fraudarea unor fonduri NATO. Aceasta nu este prima anchetă deschisă de DNA pe numele societății, recunoscută drept cel mai important și influent furnizor de servicii pentru trupele NATO din Portul Constanța.

Mecanismul grupării infracționale și evaziunea fiscală de zeci de milioane de lei

În cadrul acestei operațiuni, procurorii au executat 46 de mandate de percheziție domiciliară în București și în județele Constanța, Bacău, Prahova, Galați și Ilfov. Conform comunicatului oficial transmis de DIICOT, „Din cercetările efectuate până în prezent a rezultat că, în anul 2023, patru suspecți au constituit o grupare de criminalitate organizată, la care au aderat, ulterior, alți membri, în scopul obținerii unor importante beneficii materiale, prin sustragerea de la plata obligațiilor fiscale aferente comercializării produselor petroliere.

Activitatea grupării a fost coordonată de un suspect, care exercita controlul asupra mai multor societăți comerciale, prin intermediul unor persoane desemnate formal în funcții de administrare.

Din actele de urmărire penală a reieșit că, membrii grupului infracțional organizat au avut atribuții distincte privind aprovizionarea cu produse energetice, organizarea circuitelor comerciale, gestionarea fluxurilor financiare, întocmirea documentelor și evidențierea operațiunilor în contabilitate.

Oil Terminal

Oil Terminal. Sursă foto: captură video

În cadrul mecanismului investigat, între societatea care asigura aprovizionarea cu motorină și cea care comercializa produsele către beneficiarii finali, a fost interpusă, artificial, o altă firmă, aflată în insolvență, care a emis facturi pentru operațiuni nereale de livrare a motorinei, utilizate de societatea beneficiară pentru deducerea nelegală a taxei pe valoarea adăugată. Concomitent, la nivelul societății comerciale interpuse s-a urmărit stingerea obligațiilor de plată a TVA prin invocarea unui pretins sold negativ rezultat din stornări efectuate în anul 2019, pentru care dreptul de rambursare nu fusese recunoscut de organele fiscale.

Astfel, în perioada decembrie 2023–august 2025, în evidențele societății beneficiare au fost înregistrate peste 340 de facturi fiscale, în valoare totală de peste 208 milioane de lei, prejudiciul estimat aferent acestei componente fiind de circa 33.300.000 de lei, reprezentând TVA.

Activitatea grupării de criminalitate organizată a beneficiat de sprijinul unui suspect, care exercita atribuții de conducere în cadrul unei administrații județene a finanțelor publice, prin furnizarea de informații și îndrumări privind situația fiscală a societății interpuse, posibilitățile de compensare a obligațiilor și gestionarea raporturilor cu organele fiscale.”

Fraudarea accizelor, credite obținute ilegal prin IMM INVEST și licitații trucate

Ancheta a scos la iveală și alte metode prin care bugetul de stat și instituțiile financiare au fost prejudiciate cu sume uriașe. Procurorii detaliază modul de operare în comunicatul citat: „Cercetările au relevat și utilizarea unor mecanisme de evidențiere parțială a operațiunilor de eliberare pentru consum a produselor energetice, prin atribuirea scriptică a acestora unei societăți interpuse și calcularea unor accize inferioare celor datorate pentru cantitățile efectiv comercializate. Prin aceste operațiuni a fost diminuată și taxa pe valoarea adăugată aferentă, prejudiciul stabilit pentru această componentă fiind de circa 1.218.000 lei. De asemenea, în legătură cu activitatea unei alte societăți care comercializa carburanți, din investigații a rezultat că, în perioada noiembrie 2023–noiembrie 2025, doi suspecți, sprijiniți de reprezentanții unui antrepozit fiscal, au participat la evidențierea incompletă în documentele de raportare fiscală a operațiunilor de eliberare pentru consum a motorinei și benzinei.

Prin modalitatea de transformare a cantităților și de calcul al accizelor, au fost diminuate obligațiile fiscale datorate bugetului de stat cu suma de peste 4.500.000 lei, reprezentând accize și TVA.

Totodată, în perioada aprilie–mai 2025, reprezentanții antrepozitului fiscal ar fi utilizat 26 de ordine de plată emise în numele unei alte societăți, pentru a crea aparența achitării accizelor, prejudiciul aferent acestor operațiuni ridicându-se la 2.200.000 lei.

Din actele de urmărire penală a reieșit că, prin intermediul a șapte societăți comerciale, a unor finanțări garantate în numele și în contul statului, în cadrul programelor IMM INVEST și IMM INVEST PLUS, suspecții au folosit documente și date inexacte ori incomplete privind operațiunile finanțate, valoarea investițiilor, aporturile proprii și sursele de rambursare, pentru a crea aparența îndeplinirii condițiilor de acordare și utilizare a creditelor. Mecanismul ar fi fost sprijinit de angajați ai instituției de credit, analiști de credit și membri ai comitetului de credit, implicați în analiza, aprobarea și eliberarea finanțărilor.

Astfel, prin intermediul a 12 contracte de credit au fost obținute pe nedrept fonduri în valoare totală de peste 41.000.000 de lei. Sumele astfel obținute au fost transferate preponderent în circuitul societăților afiliate și utilizate inclusiv pentru constituirea aporturilor necesare altor finanțări, achitarea unor obligații bancare și efectuarea unor cheltuieli personale. Distinct, în perioada august 2024–mai 2025, prin prezentarea unor achiziții simulate, a unor bunuri supraevaluate și a unor surse de rambursare nereale, au fost obținute alte trei credite comerciale, fără garanție de stat, cauzând instituției bancare o pagubă de circa 2.450.000 lei.

Investigațiile efectuate în cadrul dosarului penal vizează și denaturarea caracterului concurențial al unei proceduri organizate, în perioada august–septembrie 2025, pentru cesiunea unor creanțe bugetare în cuantum de 5.275.461 de lei.

Astfel, reprezentanții a două societăți aflate sub coordonarea liderului grupului infracțional organizat au depus oferte concertate, prezentate ca independente, în scopul denaturării prețului de adjudecare, beneficiind de sprijinul președintelui comisiei de selecție a cesionarului, cu funcție de conducere în cadrul unei administrații financiare județene.”

Abuz în serviciu la vamă și amânări nelegale de plată de peste 238 de milioane de lei

O altă componentă majoră a dosarului vizează modul în care produsele petroliere erau procesate în vamă, cu complicitatea unor funcționari publici. Potrivit DIICOT, „Cu privire la infracțiunile de abuz în serviciu, cercetările privesc modalitatea de procesare a unor declarații vamale și de eliberare a produselor petroliere, în condițiile aplicării nelegale a unui regim care permitea suspendarea plății accizelor și neplata efectivă a TVA la import. În acest context, suspecții cu atribuții în verificarea și procesarea operațiunilor vamale (inspectori vamali), precum și persoane cu atribuții în cadrul operatorului de depozitare și eliberare din antrepozit vamal al produselor petroliere, au încălcat obligațiile legale de serviciu, permițând societăților beneficiare amânarea nelegală a plății obligațiilor fiscale și valorificarea mărfurilor înainte de achitarea acestora.

Prin aceste acțiuni a fost amânată nelegal încasarea unor obligații fiscale în cuantum total de aproximativ 238,6 milioane de lei, reprezentând accize și TVA aferente operațiunilor de import.

Prejudiciul cauzat bugetului de stat prin încasarea cu întârziere a acestor obligații se ridică la mai mult de 25.000.000 lei, reprezentând dobânzi și penalități calculate de autoritatea vamală.”