A fost supranumit „contabilul de la Auschwitz” (pentru contribuţia pe care a avut-o, dintre zidurile sinistrului lagăr de exterminare, la fi nanţarea maşinăriei de război naziste) şi condamnat, în 2015, la patru ani de închisoare pentru „complicitate” la omorârea a 300.000 de evrei. Oskar Groening, pentru că despre el este vorba, a murit pe un pat de spital vineri, 9 martie, la vârsta de 96 de ani. Chestionat, în 2005, de reporterii publicației Der Spiegel pe marginea culpabilizării sale, fostul membru al SS avea să mărturisească, nonşalant, că din punct de vedere juridic este nevinovat, atâta vreme cât nu a fost decât „o mică rotiţă din angrenaj”

În cadrul lagărului de exterminare, rămas în istorie ca cel mai sinistru dintre toate, Contabilul de la Auschwitz era responsabil de confiscarea bancnotelor descoperite în bagajele deţinuţilor evrei şi de trimiterea banilor, care aveau să ajute la finanţarea maşinăriei de război a lui Hitler, către birourile SS de la Berlin. Informaţia despre moartea sa a fost făcută publică de abia în cursul zilei de luni.

Condamnat în 2015 de Curtea Constituțională din Karlsruhe, cea mai înaltă instanță germană, fostul nazist a încercat în câteva rânduri să schimbe soarta procesului şi să scape basma curată, afirmând în faţa judecătorilor că nu este vinovat „decât din punct de vedere moral”, juridic neputându-i-se reproşa nimic pentru că nu a fost „decât o mică rotiţă în angrenaj”.

Cererea de graţiere i-a fost respinsă în ianuarie 2018

Oskar Groening a cerut, imediat după sentinţa de condamnare, să fie graţiat, invocând vârsta inaintată şi o stare precară de sănătate. Cererea sa a fost însă respinsă anul acesta, în ianuarie, de către magistraţii Curţii Constituţionale Federală din Germania care au considerat că Oskar este apt din punct de vedere fizic să execute pedeapsa privativă de libertate. Argumentul magistraţilor a fost, potrivit publicaţiei Der Spiegel, acela că Oskar Groening “nu și-a negat niciodată trecutul și afiliația la doctrina bolnavă nazistă și a recunoscut că a ținut contabilitatea banilor găsiți printre bunurile deținuților din lagărul de la Auschwitz-Birkenau, pe care îi trimitea apoi la sediul SS din Berlin”.

„Era convins de programul de exterminare”

Unul dintre cei mai înverşunaţi acuzatori ai lui Oskar Groening, istoricul britanic Laurence Rees care a asistat la procesul intentat fostului nazist pentru crime de război a susținut că cel care a îmbrăcat haina SS în 1944 „a continuat să lucreze la Auschwitz nu doar pentru că i s-a ordonat, ci pentru că era convins de programul de exterminare”.

Contabilului de la Auschwitz a lucrat în lagăr, potrivit rechizitoriului, între 16 mai 1942 şi 11 iulie 1944, răstimp în care nu mai puţin de 420.000 de oameni au intrat pe porţile lagărului de exterminare. Doar 120.000 dintre ei au supravieţuit, restul găsindu-şi sfâşitul în camerele de gazare. Cincizeci şi cinci de civili, în mare parte supravieţuitori şi membri de familie ai unora dintre victime, s-au constituit parte în procesul lui Oskar şi au participat la audieri.

Printre ei s-a aflat şi Eva Kor, o româncă din Transilvania de Nord, deportată în 1944 în lagărul de exterminare de la Auschwitz. Prezentă la proces în calitate de martoră, ea a mărturisit că o condamnare a lui Groening nu mai are niciun sens. În declaraţia ei, criticată de alţi supravieţuitori, Kor a propus ca Groening să fie obligat să relateze generaţiilor tinere despre Holocaust.

Doar 6.656 de nazişti condamnaţi pentru crime de război

Potrivit istoricului Andreas Sander, doar 6.656 de nazişti au fost condamnaţi începând din 1945, aproape 91 la sută dintre sentinţe stabilind perioade de detenţie mai mici de cinci ani pentru inculpaţi. Între anii 1940 şi 1945, mai bine de 1,1 milioane de persoane, dintre care un milion evrei, au murit în lagărul de exterminare de la Auschwitz-Birkenau.