Conform unui raport al Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei, România ar trebui să evite modificarea legislației cu puțin timp înainte de alegeri, precum și aplicarea ordonanțelor de urgență pentru a gestiona subiecte sensibile din punct de vedere politic. Aceste recomandări se referă la alegerile locale care au avut loc în iunie 2024.

Constatările Congresului privind alegerile locale din 2024

Raportul adoptat miercuri de Congresul Autorităților Locale și Regionale în cadrul celei de-a 48-a sesiuni se bazează pe o vizită de la București de pe 24 octombrie 2024. Această vizită a fost organizată la inițiativa Comitetului de Monitorizare al Congresului, ca răspuns la o plângere referitoare la posibile nereguli în alegerile locale din iunie 2024.

Conform unui comunicat publicat miercuri pe site-ul instituției, alegerile locale din 2024 din România au fost, în general, bine organizate, însă au fost afectate de introducerea unei ordonanțe de urgență privind organizarea alegerilor locale și a celor pentru Parlamentul European în aceeași zi, ordonanță emisă la doar câteva luni înainte de alegeri.

Această situație a subliniat necesitatea unui cod electoral unificat, care să fie elaborat prin consultări extinse și incluzive. Conform comunicatului, principalele constatări au fost prezentate de co-raportorii Randi Mondorf (Danemarca, grupul politic ILDG) și Jorge Sequeira (Portugalia, grupul politic SOC/G/PD).

Recomandări pentru îmbunătățirea procesului electoral în România

Raportul a evidențiat importanța menținerii unui cadru electoral stabil și a precizat că ordonanța de urgență ar fi putut fi evitată. Această opinie este în concordanță cu punctul de vedere al Comisiei de la Veneția.

În recomandarea sa, Congresul a sugerat autorităților române să simplifice și să revizuiască procedurile și termenele limite aplicabile în procesul de numărare și intabulare, să întărească capacitatea administrației electorale de a lucra într-un mod mai transparent și să ia în considerare implementarea renumărării obligatorii și din oficiu în situația în care apar abateri de la protocoale.

Co-raportorii au mai precizat că „întărirea procesului democratic la nivel sub-naţional în România va necesita mai mult efort pentru a creşte incluziunea şi a construi încrederea opiniei publice”.

„Promovarea participării femeilor şi tinerilor în calitate de candidaţi, prin cote şi coborârea vârstei minime de a candida la 18 ani, precum şi lărgirea drepturilor observatorilor electorali ar putea constitui paşi cheie pentru consolidarea democraţiei locale”, au concluzionat aceștia.