Consilierul lui Nicușor Dan. România pregătită pentru unire, dar inițiativa trebuie să vină de la Chișinău

Nicușor Dan și Maia Sandu. Sursa foto: Fcaebook/Nicușor Dan

Republica Moldova. Tema reunificării Republicii Moldova cu România a revenit în prim-plan după declarațiile europarlamentarului Eugen Tomac, consilier onorific al președintelui României, Nicușor Dan, care afirmă că, pentru orice român de bună-credință, unirea este un proces firesc. Declarațiile vin la scurt timp după ce președinta Maia Sandu a spus că ar vota „da” la un eventual referendum, chiar dacă majoritatea cetățenilor moldoveni susțin, în prezent, parcursul european.

Orice român de bună-credință, indiferent de care parte a Prutului locuiește, privește tema unirii Republicii Moldova cu România ca pe un proces firesc, a declarat Eugen Tomac, europarlamentar și consilier onorific al președintelui României, Nicușor Dan, într-un interviu acordat pe 13 ianuarie portalului caleaeuropeană.ro.

Declarația a fost făcută în contextul în care președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a afirmat recent că ar vota „da” la un eventual referendum privind reunificarea cu România.

„Orice român de bună-credință, indiferent de care parte a Prutului locuiește, privește tema unirii celor două state ca pe un proces firesc”, a reiterat europarlamentarul, amintind că România și-a asumat oficial disponibilitatea de a discuta acest subiect încă din 27 martie 2018, printr-o declarație adoptată în Parlament fără niciun vot împotrivă.

Poziția oficială a României rămâne neschimbată

„Aceasta este poziția oficială a statului român. Ea nu s-a schimbat”, a subliniat Tomac, în calitatea sa de consilier al președintelui Nicușor Dan pentru relația cu românii din diaspora.

În același timp, europarlamentarul a atras atenția că Bucureștiul nu poate ignora contextul politic și social de la Chișinău, unde opțiunea majoritară exprimată prin alegeri și referendumuri succesive este cea proeuropeană.

„ Este dreptul lor să-și decidă viitorul. Iar faptul că, în clipa de față, acest lucru a fost validat prin trei voturi succesive – la alegerile de acum patru ani, la referendumul de anul trecut și la alegerile parlamentare, precum și la referendumul din 2024 privind integrarea europeană – arată clar că cetățenii s-au pronunțat majoritar pentru vectorul proeuropean. Trebuie să ținem cont de această aspirație a cetățenilor Republicii Moldova și să o susținem”, a declarat Tomac.

Cetățenia română, punte între București și Chișinău

Tomac a mai subliniat că legătura dintre cele două state se reflectă și în opțiunile personale ale cetățenilor Republicii Moldova.

„Doamna președintă Maia Sandu nu a evitat niciodată să-și asume faptul că este și cetățean român. De altfel, marea majoritate a liderilor politici din Republica Moldova sunt și cetățeni români, pentru că așa au optat. Cetățenia română se obține la cerere, individual. În acest moment, aproximativ 50% dintre cetățenii Republicii Moldova, unioniști sau nu, dețin cetățenia română, pentru că și-au asumat individual, prin cerere, să-și recapete cetățenia oferită de statul român. De aceea, cred că discuția despre ceea ce ne apropie trebuie continuată, dar în termeni extrem de responsabili și serioși”, a subliniat europarlamentarul.

Maia Sandu: „Aș vota pentru unire, dar prioritatea este UE”

Recent, Maia Sandu a declarat într-un interviu acordat jurnaliștilor britanici Rory Stewart și Alastair Campbell, realizatorii celui mai ascultat podcast politic din Marea Britanie, că dacă în Republica Moldova ar avea loc un referendum privind unirea cu România  ar vota „pentru”, subliniind însă că, din poziția de șef al statului, este obligată să țină cont de voința majorității cetățenilor, care în prezent susțin în primul rând integrarea europeană.

Totodată, Maia Sandu a precizat că, din postura de președinte, trebuie să țină cont de realitățile politice și de voința majoritară a cetățenilor.

„Dacă am avea un referendum, aș vota pentru reunirea cu România.  Priviți la ce se întâmplă în jurul Moldovei astăzi, priviți la ce se întâmplă în lume. Devine din ce în ce mai dificil pentru o țară ca R. Moldova să supraviețuiască, să existe ca democrație, ca țară suverană. Dar, ca președinte al Republicii Moldova, înțeleg că nu există o majoritate care să sprijine unirea cu România, dar există o majoritate care sprijină aderarea la UE și noi acționăm în sensul acesta. Este un obiectiv mult mai realist și ne ajută să ne protejăm suveranitatea”, a declarat Maia Sandu.

Limba română și identitatea sub regimul sovietic

În cadrul interviului, Maia Sandu a vorbit și despre modul în care limba română a supraviețuit politicilor de rusificare din perioada sovietică. Ea a rememorat copilăria sa din URSS și presiunile la care era supusă populația majoritar românofonă, dar și eforturile de a păstra identitatea națională în școli și în viața de zi cu zi.

Președinta a explicat că renașterea limbii române și a identității naționale a fost un proces dificil, dar esențial pentru afirmarea Republicii Moldova ca stat european, nu ca o periferie a fostului imperiu sovietic.