Dacă ar fi un referendum, aș vota pentru unire. Maia Sandu vorbește deschis despre reunificarea cu România și limitele politice ale acestui ideal. Video

Sursa foto: Capture video

Republica Moldova. Dacă în Republica Moldova ar avea loc un referendum privind unirea cu România, președinta Maia Sandu spune că ar vota „pentru”, subliniind însă că, din poziția de șef al statului, este obligată să țină cont de voința majorității cetățenilor, care în prezent susțin în primul rând integrarea europeană. Declarația a fost făcută într-un interviu acordat jurnaliștilor britanici Rory Stewart și Alastair Campbell, realizatorii celui mai ascultat podcast politic din Marea Britanie.

În cadrul discuției, președinta a spus că opțiunea sa personală este clară, dar că responsabilitatea politică o obligă să respecte realitățile societății moldovenești.

„Dacă am avea un referendum, aș vota pentru reunirea cu România.  Priviți la ce se întâmplă în jurul Moldovei astăzi, priviți la ce se întâmplă în lume. Devine din ce în ce mai dificil pentru o țară ca Republica Moldova să supraviețuiască, să existe ca democrație, ca țară suverană”, a afirmat Maia Sandu.

 

De ce unirea nu este pe agenda imediată

Șefa statului a explicat că, în pofida convingerilor sale personale, unirea cu România nu este în prezent o opțiune politică realistă, din cauza lipsei unei majorități clare în societate. „Ca președinte al Republicii Moldova, înțeleg că nu există o majoritate care să sprijine unirea cu România, dar există o majoritate care sprijină aderarea la Uniunea Europeană și noi acționăm în sensul acesta. Este un obiectiv mult mai realist și ne ajută să ne protejăm suveranitatea”, a declarat Sandu.

În opinia sa, integrarea europeană oferă Republicii Moldova o cale mai sigură de consolidare a statului, a democrației și a independenței într-un context internațional tot mai instabil. Maia Sandu a subliniat că Uniunea Europeană reprezintă un scut politic și economic pentru statele mici aflate în vecinătatea Rusiei.

Sandu: „Șansa a fost ratată în anii ’90”

Președinta a vorbit și despre momentul istoric ratat de la începutul anilor ’90, când Republica Moldova ar fi putut să se reunifice cu România. „La sfârșitul anilor ’80 au fost mișcările de Renaștere Națională și, bineînțeles, au fost discuțiile despre reunirea cu România, deoarece Moldova a fost parte din România înainte. Dar atunci nu puteam ști câți oameni ar fi votat, pentru că nu am avut un referendum”, a spus Maia Sandu.

Ea a adăugat că, judecând după amploarea protestelor și a mobilizării populare de atunci, sprijinul pentru unire ar fi fost semnificativ. „Dacă e să judecăm după numărul mare de oameni care au participat la Mișcarea de Renaștere Națională și după sutele de mii care au ieșit în stradă, putem spune că am fi avut un suport pentru reunirea cu România”, le-a declarat Sandu jurnaliștilor britanici.

Limba română și identitatea sub regimul sovietic

În cadrul interviului, Maia Sandu a vorbit și despre modul în care limba română a supraviețuit politicilor de rusificare din perioada sovietică. Ea a rememorat copilăria sa din URSS și presiunile la care era supusă populația majoritar românofonă, dar și eforturile de a păstra identitatea națională în școli și în viața de zi cu zi.

Președinta a explicat că renașterea limbii române și a identității naționale a fost un proces dificil, dar esențial pentru afirmarea Republicii Moldova ca stat european, nu ca o periferie a fostului imperiu sovietic.

BOP: Peste 33 la sută dintre moldoveni ar vota pentru Unirea cu România

Potrivit datelor ultimului Barometru al Opiniei Publice, realizat la comanda Institutului Politici Publice (IPP), 33,4% dintre respondenți ar vota pentru unirea cu România, la un referendum. 45,7% ar vota împotrivă, în timp ce 2,5% nu ar participa. Totodată, 16,7% dintre participanții la sondaj sunt indeciși.

Sondajul a fost realizat prin metoda interviului față în față, în perioada 12-22 septembrie 2025, pe un eșantion de 1.117 persoane, cu excepția locuitorilor din stânga Nistrului și diasporă. Marja maximă de eroare este de circa 2,9%.

Putin, propaganda și lupta pentru suveranitate

Maia Sandu a avertizat că situația geopolitică din regiune pune presiuni uriașe asupra Republicii Moldova. Ea a vorbit despre propaganda rusă și despre interferențele Moscovei în procesele democratice ale țării.

„Scopul lui Vladimir Putin este să controleze Europa”, a declarat Sandu, subliniind că nu toți europenii conștientizează amploarea implicării Kremlinului în politica internă a statelor din UE și din vecinătatea acesteia.

În acest context, șefa statului a reiterat că parcursul european al Republicii Moldova nu este doar un proiect economic sau administrativ, ci o chestiune de securitate națională. Integrarea în Uniunea Europeană, spune Maia Sandu, este cea mai bună garanție că Republica Moldova va rămâne un stat democratic, liber și capabil să-și decidă singur viitorul.