Valoarea reputației Chișinăului pentru Kiev și Bruxelles: utilitatea „poveștii de succes 2.0”

Denis Cenusa / sursa foto: Twitter

Conducerea ucraineană are la Chișinău un partener de încredere cu care își dorește și poate sincroniza calendarul de aderare la UE. Scandalurile de corupție care implică persoane din cercul apropiat al președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, nu au influențat în niciun fel colaborarea cu Republica Moldova. Există o simbioză geopolitică între cele două țări vecine, care au o poziție comună față de agresiunea rusă. Viziunea lor asupra imperativului de a folosi „fereastra de oportunitate” deschisă de criza geopolitică din Europa pentru aderarea la UE coincide într-o proporție similară.

Zelenski înțelege că o comunicare activă cu președintele Republicii Moldova – Maia Sandu – îi aduce valoare adăugată, inclusiv pentru a-și consolida reputația pe plan intern și internațional. Totodată, prezentată în culori eroice în presa occidentală drept un combatant al influenței rusești în alegerile moldovenești, Sandu devine o sursă de validare pentru liderii regionali, inclusiv la nivel european.

Utilitatea noii „povești de succes” în raport cu Republica Moldova

În termeni reali, autoritățile moldovene au rezistat interferențelor Rusiei datorită faptului că au beneficiat de o vastă asistență tehnică, financiară și politico-diplomatică din partea UE. Mai mult, „tăcerea strategică” a Bruxelles-ului față de zelul excesiv al Chișinăului în interpretarea și modificarea legislației electorale, a procedurilor juridice etc. a fost esențială pentru menținerea la putere a Maiei Sandu și a partidului său – Partidul Acțiunii și Solidarității (PAS).

Meritele care ar trebui atribuite UE sunt adesea plasate pe plan secundar pentru a evidenția performanța Chișinăului și a-o eroiza pe președinta moldoveană. Liderii europeni, inclusiv Zelenski, vor să beneficieze de transferul de imagine pe care Sandu îl oferă ca gest de reciprocitate. Cazul Republicii Moldova sub binomul Sandu-PAS este tratat în UE și la Kiev ca o „poveste de succes”, o etichetă compromisă în trecut după jaful băncii din timpul guvernelor moldovenești pro-UE.

Folosind cazul moldovenesc, UE poate argumenta că politica de extindere spre Est produce efecte împotriva influenței geopolitice rusești. În acest sens, se poate observa o tendință din partea Bruxelles-ului de a idealiza în discursul său public situația din Republica Moldova și performanța în domeniul integrării europene. Situația de pe teren arată rezultate mai modeste. Aspectele bunei guvernări sunt cele mai riscante din cauza construirii unei verticale a puterii, rezultând în tendințe îngrijorătoare de politizare a organelor de forță și a sistemului judiciar. Cu toate acestea, deficiențele persistente ale statului de drept moldovenesc par a fi văzute de la Bruxelles ca episoade scurte și nesemnificative, între care nu există o relație cauzală.

Calculele Kievului

Imaginea externă impecabilă a guvernului moldovean, sub forma unei „povești de succes 2.0”, făurită și datorită protecționismului geopolitic al UE, transformă Chișinăul într-un actor regional atractiv. Anterior, Sandu și-a folosit capitalul de imagine (alimentat constant de validarea occidentală) pentru a susține candidații electorali eurooptimiști din România și a se poziționa în favoarea actorilor politici pro-UE din Georgia. Din acest punct de vedere, „povestea de succes”, atribuită tacit Chișinăului, are utilitate și pentru Ucraina. Mai precis, exemplul pozitiv moldovenesc poate servi guvernanților ucraineni în relația lor cu UE, dar și în perioada postbelică.

Pe plan extern, Ucraina mizează pe faptul că, atunci când UE traează Chișinăul cu favoritism în procesul de aderare la UE, aceeași abordare va fi replicată și în ceea ce privește cauza ucraineană. Între Zelenski și Sandu s-a convenit deja că procesul de deschidere a capitolelor de negociere va fi sincronizat, urmat ulterior de o coordonare strânsă a pașilor către aderare.

Un astfel de angajament din partea Chișinăului vine cu riscuri (descrise aici) pentru predictibilitatea calendarului de aderare. Având în vedere că solidaritatea cu Ucraina a salvat într-o mare parte guvernarea Sandu-PAS de la eșecul ultimelor alegeri, elitele de la Chișinău au acumulat o datorie morală față de Ucraina. Prin urmare, atâta timp cât UE permite celor două țări să intre „la pachet”, Chișinăul se va abține de la obiecții pentru o eventuală tergiversare a procesului din cauza blocajului anti-ucrainean al Ungariei.

În același timp, poziționarea favorabilă a UE față de guvernul moldovenesc, inclusiv prin neaccentuarea vreunei probleme reale existente, alta decât interferențele rusești, are și o doză de utilitate pentru Ucraina. Simbolismul politic contează în comunicarea strategică în timp de război în regiune. Ilustrat ca un „cavaler alb” în mitologia politică regională, este foarte probabil ca Sandu să joace un rol în viitoarele competiții electorale postbelice din Ucraina.

Milioane de refugiați ucraineni au traversat Republica Moldova, alte zeci de mii și-au găsit adăpost pe teritoriul moldovenesc. Aceștia sunt viitori alegători care vor ține cont de solidaritatea demonstrată de guvernanții moldoveni, conduși de Maia Sandu. Prin urmare, „povestea de succes” pe care UE o proiectează asupra Republicii Moldova va avea beneficii pentru Zelenski și echipa sa, dacă va dori să candideze pentru un nou mandat de președinte. În acest sens, așa cum se vede în cazul transferului de imagine la alegerile prezidențiale în favoarea lui Dan Nicușor, Sandu ar putea repeta același scenariu față de Zelenski în Ucraina.

Chiar dacă UE nu folosește explicit termenul „poveste de succes” atunci când vorbește despre Republica Moldova, acest sens rezultă dintr-o doză semnificativă de romantism folosită pentru a evalua reformele sau independența instituțiilor față de actorul politici monopolist din această țară (PAS). Totuși, orice „poveste de succes” are o perioadă de expirare dacă nu este susținută de rezultate tangibile.

Scenariul 1. Menținerea „poveștii de succes” grație UE și Ucrainei.

Dacă Sandu va influența cumva contextul electoral din Ucraina, cu condiția ca războiul să se încheie în 2026, atunci guvernul de la Chișinău va alimenta narațiuni pozitive despre Republica Moldova. În același mod, deschiderea accesului la diverse fonduri europene sau participarea la agențiile UE va asigura că „povestea de succes” moldovenească va rămâne valabilă până la alegerile parlamentare din 2029.

Scenariul 2. „Poveste de succes 2.0” până la alegerile locale din 2027.

Primul test pentru guvernul PAS-Sandu vor fi alegerile locale. Dacă alte forțe politice vor detrona PAS, atunci erodarea „poveștii de succes” în regiuni, unde pierderea electorală va fi resimțită ca un semn de slăbiciune, care trebuie valorificat înainte de alegerile prezidențiale din 2028. În acest sens, raioanele în care opoziția va deveni câștigătoare vor începe să dezvăluie problemele ascunse în ultimii 4 ani, creând efectul de „bulgăre de zăpadă”.

Scenariul 3. Spargerea bruscă a bulei.

O criză majoră în Republica Moldova, cum ar fi un scandal de corupție, ar putea detona sfârșitul imediat al „poveștii de succes”. Există deja indicii că, din cauza controlului politic impermeabil pe care PAS l-a asigurat până acum, există o tendință de a dezvolta o mentalitate de confort față de problemele considerate neprioritare („situația este sub control”), dar care, în realitate, trebuie tratate ca „crize latente” (situația fermierilor, puterea de cumpărare a populației aflată în declin etc.). Astfel, factorul declanșator al unei crize care ar putea afecta „povestea de succes” ar putea fi orice, de la un dezastru natural până la un caz de corupție în eșaloanele PAS.