Franţa şi Germania au scăpat Grecia de la faliment

Franţa şi Germania au scăpat Grecia de la faliment

Preşedintele francez Nicolas Sarkozy a declarat aseară, după summitul de la Bruxelles, că s-a ajuns la un "angajament ferm" în ceea ce priveşte Grecia. Un astfel de acord s-a încheiat şi pentru Irlanda şi Portugalia. Cele trei state membre UE vor primi un ajutor financiar. Grecia va beneficia de un împrumut de 158 de miliarde de euro.

Cele mai importante declaraţii ale noului preşedinte al FMI, Christine Lagarde:

  • O alta decizie importantă este aceea a participării voluntare a sectorului privat. Negociam de ceva timp acest lucru cu autorităţile greceşti şi s-a ajuns la o soluţie
  • Vom acorda sprijin continuu până când Grecia va ieşi din această criză. Tocmai de aceea este binevenit sprijinul privat, care va suporta o parte din această greutate.
  • Statele membre au decis să faca instrumentele de finanţare mult mai flexibile pentru a permite statelor să folosească de aceste mecanisme pentru a avea acces la piaţă. Este un lucru extrem de important şi cred că vor avea un efect pozitiv asupra pieţelor.
  • Un alt lucru important este faptul că membrii zonei euro au decis să facă eforturi pentru a îmbunătăţi strategia guvernare, au arătat solidaritate atunci când vine vorba de piaţa financiară
  • A fost o zi lungă, dar a fost un efort care a meritat, pentru că am reuşit să realizăm un nou pachet financiar care să dea stabilitate pe termen lung şi care să ofere o viziune, o revenire a încrederii în zona euro. Este în intenţia noastră a FMI, de a fi parteneri activi în acest pachet, pentru a ne asigura că Grecia îşi va reveni.

UPDATE, 22.40: Cele mai importante declaraţii ale preşedintelui Nicolas Sarkozy:

  • Ajutând Grecia eliminăm riscul răspândirii crizei şi în alte ţări
  • Vorbim despre capacitatea Greciei de a-şi plăti datoriile către băncile publice şi private. Ieri seară, am luat legătura cu băncile private, iar discuţiile au continuat până în această după amiază. Trebuie să cădem de acord asupra aspectelor tehnice, dar şi asupra deciziilor politice
  • Cancelarul Angela Merkel şi cu mine suntem de acord asupra necesităţii de a iniţia propuneri ambiţioase şi proactive în următoarele săptămâni
  • Avem o ţară care şi-a respectat toate promisiunile.
  • Grecia îşi va plăti datoriile.
  • Avem în vedere şi ajutarea Irlandei şi Portugaliei

UPDATE, 22.20: La rândul său, Silvio Berlusconi, premierul Italie, a precizat că ajutorul va fi de aproximativ 160 miliarde de euro.

Ne puteți urmări și pe Google News

De unde vin banii?

  • 109 miliarde de euro - împrumuturi de la UE şi Fondul Monetar Internaţional
  • 49 miliarde de euro - contribuţie din partea sectorului privat, dintre care 12 miliarde de euro din răscumpărarea datoriilor din piaţă şi 37 de miliarde "contribuţie voluntară" (n.r., din declaraţia lui Silvio Berlusconi) a băncilor creditoare.

Grecia are o datorie totală de 500 de miliarde de euro

Creditele pe care cele trei state le vor primi de la UE se vor acorda pe o perioadă de maximum 15 ani, la dobânzi de 3,5%. În prezent, valoarea dobânzilor este de 4,5 - 5,8%.

Adrian Vasilescu (BNR): "Nu este vorba de salvarea Greciei, ci a Europei"

Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, a declarat în această seară, la RTV, că această decizie luată de UE în favoarea Greciei, de a salva această ţară de la faliment, ne afectează şi pe noi, românii. Nu va fi vorba de vreo încetare de plăti pentru Grecia, dar presiunea pe Grecia pentru ajustări bugetare va fi foarte puternică. Aceasta decizie europeană va inspira şi America, pentru că America este un uriaş care a intrat în capcanele în care a intrat şi Grecia (...). Nu ştiu dacă în Grecia va fi linişte, presiunea pe Grecia pentru măsuri de austeritate va fi foarte puternică, va fi o presiune psihologică foarte importantă. Grecii s-au obiţnuit să trăiască forte bine pe datorii, vor trebui să strângă cureaua, chiar dacă nu sunt obişnuiţi cu asta. Nu este vorba de salvarea Greciei, ci a Europei", a mai spus Vasilescu. Planul BCE

UPDATE: 16.30 Banca Centrală Europeană (BCE) vrea să lase Grecia să intre temporar în incapacitate de plată ca parte a unui plan de răspuns la criză. Acest plan implică răscumpărarea de obligaţiuni greceşti, dar nu şi taxe noi asupra băncilor, potrivit unor surse din cadrul instituţiilor europene, citate de Reuters.

Guvernele din zona euro au propus un nou plan de salvare pentru Grecia, potrivit draftului concluziilor care va fi publicat în urma summit-ului liderilor din zona euro, transmite Wall Street Journal.

Planul va reduce povara datoriei Greciei, Portugaliei şi Irlandei şi va permite Facilităţii Europene de Stabilitate Financiară (FESF) să acorde acestor ţări împrumuturi cu dobânzi de 3,5%, potrivit draftului.

Maturităţile împrumuturilor vor fi extinse de la o medie de 7,5 ani la cel puţin 15 ani. FESF va fi împuternicită să capitalizeze băncile prin intermediul creditelor acrodate guvernelor din zona euro.

Totodată, FESF va avea capacitatea de a interveni pe piaţa secundară pentru datoria suverană a statelor din zona euro, în urma unei analize a Băncii Centrale Europene şi unei decizii în unanimitate a a ţărilor care participă la FESF.

Planul, susținut de Trichet

Conform surselor citate, cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Nicolas Sarkozy ar fi ajuns la un acord comun privind acest plan de salvare, plan care ar fi primit şi binecuvântarea preşedintelui BCE, Jean-Claude Trichet.

Acest plan face parte din setul de măsuri propus de către mai multe guverne din zona euro, care presupune și acordarea de împrumuturi ieftine ţărilor afectate, cu dobândă de 3,5%. Ţările vizate de acest pachet de măsuri sunt Grecia, Portugalia şi Irlanda, iar împrumuturile vor fi acordate de către FESF.

Veştile privind un nou plan de salvare au fost benefice pentru moneda unică europeană, care s-a apreciat cu peste 1% pe pieţele interbancare, faţă de dolarul american. Ultimele tranzacţii, în jurul orei 17.00, au fost efectuate la o cotaţie de 1,4386 dolari pentru un euro.

Bursele din SUA reacţionează pozitiv

Bursele din SUA sunt pe creştere după dezvăluirea planurilor privind planul Comisiei Europene de a recapitaliza băncile europene, potrivit Bloomberg. Printre motive se numără şi câştigurile raportate de către companiile americane, peste aşteptări. Acţiunile băncii de investiţii Morgan Stanley au urcat cu 5,3% după publicarea unor rezultate financiare mai bune decât era estimat. Indicele Standard & Poor´s 500, al celor mai mari 500 de companii americane din punct de vedere al capitalizării, a crescut azi cu 0,5%. CITIŢI ŞI:

  • Acord Sarkozy-Merkel pentru salvarea Greciei. Summit crucial azi, la Bruxelles
  • FMI: Zona euro nu are un plan coerent pentru criza datoriilor
  • Zona euro, în suferinţă. Care este salvarea?
  • Criza Zonei Euro: Germania cere Italiei să treacă la austeritate
  • Roubini, profetul crizei: Zona euro ar putea dispărea în cinci ani. VEZI argumentele