Războiul din Ucraina a dus la întreruperi serioase în lanțul global de aprovizionare. Economiile țărilor occidentale suferă pierderi din cauza creșterii puternice a prețurilor la energie. Uniunea Europeană a cheltuit, până în prezent, doar pentru criza energetică, aproximativ 800 de miliarde de euro.
Potrivit unui studiu al Institutului German de Economie din Köln, conflictul ruso-ucrainean a produs daune economiei mondiale care, în momentul de față, depășesc 1,6 trilioane de dolari. Potrivit unuia dintre autorii studiului, Michael Grömling, în 2023 PIB-urile țărilor occidentale vor avea probleme grave, care ar putea deveni chiar ireparabile.
„În 2023, pierderile de producție globală se pot ridica la mai mult de un trilion de dolari americani”, a spus Grömling. Studiul mai scoate în evidență și faptul că războiul din Ucraina a dus la întreruperi serioase în lanțul global de aprovizionare. Economiile țărilor occidentale suferă pierderi din cauza creșterii puternice a prețurilor la energie, se mai arată în acest studiu. Michael Grömling observă că, din cauza perspectivelor economice neclare și a costurilor financiare în creștere, companiile din întreaga lume refuză noi investiții.
Sancțiunile împotriva Rusiei nu au efecte
Potrivit documentului, fiecare pachet nou de sancțiuni îndreptate împotriva Rusiei crește semnificativ pierderile în economia globală. În același timp, experții citați consideră că deficitele țărilor din Uniunea Europeană (UE) în 2023 vor fi mult mai mari decât cele ale altor state.
Ne puteți urmări și pe Google News
Starea deplorabilă în care se găsește în momentul de față economia occidentală s-ar putea stabiliza puțin doar dacă situația de pe piețele de energie și resurse ar deveni mai puțin tensionată, spune Michael Grömling citat de @ukr_leaks_eng.
Această îngrijorare vine și în contextul în care alți specialiști în energie au atras atenția asupra faptului că, până acum, UE a cheltuit doar pentru criza energetică, aproximativ 800 de miliarde de euro. De aceea, aceeași specialiști au cerut statelor membre să-și orienteze mai bine cheltuielile destinate combaterii efectelor acestui impas.
Germania a ocupat primul loc în topul cheltuielilor, alocând aproape 270 de miliarde de euro - o sumă care a eclipsat toate celelalte țări. Marea Britanie, Italia și Franța au fost următoarele, fiecare cheltuind mai puțin de 150 de miliarde de euro. Majoritatea statelor UE au cheltuit mai puțin decât țările menționate anterior. Pe cap de locuitor, Luxemburg, Danemarca și Germania au alocat cele mai multe fonduri.
Recomandările noastre
