Compromisul din 17 februarie 1867. Cum a apărut un stat artificial

Compromisul din 17 februarie 1867. Cum a apărut un stat artificialFranz Joseph. sursa: habsburger.net

Compromisul din 17 februarie 1867. Austria și Ungaria au pus bazele unui stat artificial care va prelungi agonia statului creat de dinastia de Habsburg.

00:00/01:55
Truvid
auto skip

În 1809, când Napoleon defila prin Viena, Habsburgii au încercat să îi influențeze modul în care vedea pacea. Napoleon, lipsit de diplomație a spart un serviciu de ceai din cel mai fin porțelan și a spus: „Imperiul vostru este o servitoare bătrână, surdo-mută și aproape oarbă, violată de toți pe la colțuri și voi îmi dictați mie pacea”?

Atunci, Napoleon a desființat Imperiul Romano-German, Viena fiind simplu, Imperiul Habsburgic. Din 1809 și până la 1866, Austria sau Imperiul Habsburgic dorise să unească Germania în jurul Vienei. Prusia însă va lua un avantaj și în 1866, la Koniggratz (Sadowa), Austria era învinsă.

Compromisul (Ausgleich) - preliminarii

Cancelarul Germaniei Otto von Bismarck a pus Austria la punct, prin victoria de la Koniggratz (Sadowa) apoi a decis să aducă Austria la mâna sa, prin decizia de a face o unire austro-ungară. Apoi, fiind încă prieten cu Napoleon al III-lea care nu-l deranjase, dar obținuse Veneția pe care o dăduse Italiei, Bismarck a decis să pună în nou creata în 1859, Românie, un prinț german, rudă cu Napoleon III dar fiu mai mic al unui prinț prusian, Karl Anton de Hohenzollern-Sigmaringen, pe tânărul Karl, viitorul rege Carol I al României. Avea nevoie ca granițele Austro-Ungariei să fie sigure, între Rusia și Imperiul Otoman. Carpații și Dunărea erau de interes pentru Bismarck.

Compromisul din 17 februarie 1867 - reglementarea existenței statului dualist Austro-Ungaria

Dintre toate avantajele pe care le-a adus  Compromisul  (Ausgleich) din 17 februarie 1867, pentru Germania și Austria, cel mai mare era că Viena lichida cea mai puternică opoziție a maghiarilor. Noua structură, Imperiul Austro-Ungar avea două părți: Cisleithania și Transleithania, în funcție de râul Leitha. Armata urma să se numească „regală și imperială”  - K.u.K - „Koniglich und Kaiserlich”.

Se baza pe cele două corpuri: austriac Landwehr și ungar -Honved. Urmau să fie două adunări parlamentare, două guverne. Împăratul devenea „rege apostolic al Ungariei”.Următorii pași au fost perfectarea acordului, la 8 iunie 1867 și înscrierea acestuia în Constituție, la 21 decembrie 1867.

Românii, direct vizați de Ausgleich

Bismarck se mai gândise la ceva. Ungurii, o dată ajunși la putere vor căuta ca în partea lor de Imperiu, Transleithania (Slovacia, Banat, Ardeal, partea de nord a actualului stat croat) să anuleze drepturile minorităților. Șvabii bănățeni, deși erau germanofoni și-au văzut interzisă folosirea limbii materne în școli și instituții. Asta făcea ca implozia Austriei să fie măcar amânată cât timp el urma să regleze conturile cu Rusia, Franța, Imperiul Otoman. Austria avea Dalmația, Cehia, Bucovina, părțile poloneze, Trieste și Fiume. Ulterior, în 1908 va avea Bosnia-Herzegovina. Aici va fi un conndominium austro-ungar.

Ungurii vor fi redundanți la aprobarea reformelor militare, tot din dorința de a fi conservatori și a nu pierde puterea. Diplomații austro-ungari ca Gustav Kalnocky, Agenor Golukowski,  contele Apponyi,  Ottokar Csernin vor încerca să anuleze din fașă orice pretenție națională în Transleithania.

Ne-au dat la ruși? O întrebare care mă deranjează de azi dimineață. Nu sunt genul de ziarist care aruncă ipoteze aiurea, dar sunt câteva semnale îngrijorătoare. Deci…#romania #paris #rusia #trump2024

♬ sunet original - Dan Andronic

Ne puteți urmări și pe Google News
Recomandările noastre