Comoara de la Callatis. Descoperire arheologică incredibilă
- Andreea Răzmeriță
- 7 iulie 2025, 16:42
Sursă foto: Muzeul Național de Istorie FacebookDescoperiri arheologice de o valoare excepțională au fost făcute în situl „Necropola tumulară a orașului antic Callatis”, din apropierea Mangaliei. Cercetările recente au scos la lumină artefacte ce urmează să fie clasate în categoria Tezaur a patrimoniului cultural național.
Orașul Calattis, un trecut surprinzător
Muzeul Național de Istorie a României a anunțat descoperirea unor podoabe funerare din aur, bronz și sticlă, printre care se remarcă și trei cununi cu frunze din bronz aurit, modelate în formă de iederă și mirt, montate pe suporturi de lemn, cu fructe ceramice aurite. Acestea, alături de două sarcofage cu elemente sculptate și pictate în calcar și marmură, datează din secolul al III-lea î.Hr. și au fost găsite într-un tumul monumental aflat la nord de Mangalia.
Descoperiri ale culturii greco-trace

Sursă foto: Muzeul Național de Istorie Al României Facebook
Movila funerară cercetată, cu o înălțime de 12 metri și un diametru de 70 de metri, este cea mai mare din sudul Dobrogei și vizibilă de pe mare. Cavoul, situat la 12 metri adâncime, era acoperit cu o boltă semicilindrică și aparținea unei familii grecești bogate din orașul Callatis, influențată de modelele religioase și politice macedonene.
Desi monumentul funerar a fost prădat la scurt timp după edificare, movila a fost restaurată, mărită și încărcată din nou cu semnificație, prin aducerea unor ofrande care au inclus consumul unor cantități mari de alcool. Oasele găsite până acum aparțin a cel puțin două persoane diferite, tineri cu vârstele între 8 și 18 ani, iar unele dintre obiectele descoperite sugerează că cel puțin una dintre aceste persoane era de sex feminin.
Proiectul de cercetare a fost realizat de un colectiv interdisciplinar din șapte instituții muzeale și științifice, printre care Muzeul Național de Istorie a României, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” și Muzeul „Callatis” Mangalia. Investigațiile au fost posibile prin tehnici non-invazive, iar conservarea obiectelor va fi realizată în laboratoarele MNIR, în colaborare cu INOE 200.
O sinteză preliminară a cercetărilor va fi prezentată publicului în cadrul Zilelor Europene ale Patrimoniului, între 12 și 14 septembrie 2025, la Muzeul Național de Istorie a României.