Comisia Europeană, acuzată oficial de proastă administrare în legi făcute pe repede-nainte

Ursula von der Leyen / sursa foto: captură YouTube

Într-o decizie publicată joi, Biroul Ombudsmanului European a concluzionat că Comisia Europeană nu a respectat procedurile interne standard când a redactat un pachet legislativ menit să „taie birocrația”.

Controlul administrativ a identificat mai multe deficiențe procedurale — suficiente pentru a caracteriza modul de lucru drept „maladministrare”.

Motivele constatărilor: transparență, urgență și consultare

Anchetele Ombudsmanului au vizat trei categorii de propuneri legislative elaborate de Comisie — privitoare la transparență în lanțurile de aprovizionare, finanțare agricolă și legislație privind migrația.

Concluzia comună: procesul a omis pași esențiali prevăzuți de regulile interne de reglementare (cunoscute drept „Better Regulation”), cum ar fi consultările publice, evaluări de impact sau documentarea adecvată a motivelor urgentei.

În declarația oficială, Ombudsmanul — Teresa Anjinho — a spus: „Comisia trebuie să poată răspunde urgent la diferite situații, în special în contextul geopolitic actual.

Cu toate acestea, trebuie să se asigure că responsabilitatea și transparența continuă să facă parte din procesele sale legislative și ca acțiunile sale să fie explicate clar cetățenilor.”

Potrivit raportului ombudsmanului, printre deficiențele identificate se numără: justificarea insuficientă a urgenței propunerilor legislative, consultări interne făcute în urgență (uneori cu mai puțin de 24 de ore peste un weekend) şi omiterea evaluării consecințelor asupra mediului sau sănătății publice, în cazul modificărilor relevante pentru sustenabilitate și politici agricole.

Eforturi de simplificare versus rigurozitate procedurală

Decizia Ombudsmanului intervine într-un moment în care Comisia a intensificat eforturile pentru a simplifica regulile UE — în special în agricultură și lanțurile de aprovizionare — prin pachete legislative „omnibus”.

De exemplu, pachetul legislativ privind politicile agricole urmărește să reducă sarcina administrativă pentru fermieri și autorități, să acorde mai mult sprijin micilor fermieri și să flexibilizeze regulile privind plățile și condiționalitatea.

Totuși, Ombudsmanul consideră că ritmul accelerat de lucru nu justifică ignorarea principiilor fundamentale de guvernanță: transparență, includerea părților interesate și fundamentare pe dovezi.

Recomandările Ombudsmanului

Raportul recomandă ca, în viitoarele propuneri legislative considerate urgente, Comisia să se asigure că respectă integral regulile “Better Regulation”: să justifice public urgența, să realizeze consultări deschise, să efectueze evaluări de impact și să documenteze motivele pentru eventualele devieri de la procedurile standard.

De asemenea, Ombudsmanul subliniază că agilitatea administrativă nu trebuie să excludă standardele minime de transparență și responsabilitate democratică:

„Principiile ale bunei legiferări nu pot fi compromise chiar și din cauza urgenței.”

Reacția Comisiei și pașii următori

Deocamdată, Comisia Europeană a declarat că „va analiza cu atenție recomandările”, menținând că deciziile sale se bazează pe dovezi și includ consultări.

Între timp, criticii — printre care organizații pentru mediu și drepturi omului — susțin că propunerile ar slăbi reglementările pentru sustenabilitate și protecția lanțurilor de aprovizionare și cer retragerea acestora dacă nu sunt realiniate cu standardele de transparență și evaluare.

Ce semnifică decizia pentru cetățeni și instituțiile europene

Această decizie a Ombudsmanului trimite un semnal clar: chiar și în vremuri percepute ca urgente — geopolitic, economic sau social — procesul legislativ al UE trebuie să respecte regulile fundamentale de bună guvernanță.

Ea subliniază importanța participării societății civile, a consultărilor publice și a evaluărilor de impact, fie că este vorba despre agricultură, mediu, migrație sau transparență în lanțurile de aprovizionare.

Pentru cetățeni, înseamnă că ar trebui să existe transparență privind motivele introducerii unor legi „rapide” și posibilitatea ca acestea să fie contestate dacă legea nu respectă procedurile democratice.

Pentru instituțiile UE, este o reamintire că eficiența administrativă nu poate înlocui responsabilitatea și legitimitatea democratică.