Trei instanțe din România, Tribunalul Cluj, Curtea de Apel Cluj și Înalta Curte de Casație și Justiție au decis că demersul Primăriei Cluj Napoca, în cazul a sute de clujeni, de a-i obliga să cedeze cu titlu gratuit o parte din terenul lor pentru construcția de drumuri de acces constituie un abuz grosolan. Primăria a fost obligată deja să plătească o sumă imensă pentru un astfel de caz.

Recent, Înalta Curte de Casație și Justiție din România a decis că Primăria Cluj Napoca a acționat ilegal în momentul în care a obligat mai mulți clujeni, să doneze cu titlu gratuit o parte din terenul lor pentru a se construi un drum public.

Avocatul Răzvan Bălosu, din Baroul Cluj, care i-a reprezentat pe cei patru clujeni susține că prin decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție, care a confirmat sentința Tribunalului Cluj și decizia Curții de Apel Cluj, s-a stabilit că practica Primăriei Cluj este nelegală, și că obligarea donării a unei părți din proprietatea celor în cauză a constituit o „naționalizare”, fără plata unei juste despăgubiri.

„Prin această decizie toți clujeni care au pățit la fel ca și clienții mei sunt puși în drept și pot să solicite Primăriei Cluj Napoca plata unor despăgubiri, pentru terenul donat cu titlu cu gratuit, donație care reprezintă o naționalizare mascată”, spune avocatul Răzvan Bălosu.

Până la acest caz, Primăria Cluj Napoca avea o practică ciudată în materie de urbanism. Proprietarii unor terenuri, care vroiau să își construiască case erau obligați să cedeze cu titlu gratuit o parte din suprafața, pentru construcția de drum.

Primăria, bună de plată

Concret, patru clujeni care au deținut un teren, într-o zonă bună din Cluj Napoca, au fost obligați, de Primăria Cluj Napoca să cedeze, prin act notarial, o parte din suprafață pentru realizarea unui drum. Cei patru coproprietari au vrut să construiască locuințe comune, pentru ei, dar au fost împiedicați de Primăria Cluj Napoca, care nu a emis autorizația de construire până când aceștia nu au mers la un notar public, unde au semnat un acord notarial prin care o parte din terenul lor a fost cedat cu titlu gratuit Primăriei Cluj Napoca.

Judecătorii de la Tribunalul Cluj, în sentința care a rămas la fel și la instanțelesuperioare, au decis că din suprafața totală de 3586 de metri pătrați, o parte de 624 de metri pătrați au fost preluată cu titlu ilegal. ”Din cursul derulării evenimentelor, este mai mult decât evident că reclamanții au fost constrânși, condiționați să dea acele declarații notariale, în caz contrar, neputând obține autorizația de construire. Motivul determinant a acestor declarații nu a fost acela de a face cadoul statului o suprafață de teren, ci acela de eludare de către pârâți (n.n. – Primăria Cluj Napoca și Consiliul Local Cluj Napoca) a procedurii de expropriere pentru utilitate publică”, arată Tribunalul Cluj.

Cu alte cuvinte, Primăria Cluj Napoca trebuia să demareze față de cei patru clujeni procedura exproprierii publice, pentru construirea drumului, și nu de a-i obliga pe aceștia să doneze terenul cu titlu gratuit. Judecătorii au mai decis că potrivit Constituției României, ”nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică”.

Ținând cont de aceste argumente legale, judecătorii au decis să anuleze actele notariale pentru donarea terenului și au dispus efectuarea unei expertize, care să stabilească valoarea terenului de 634 de metri pătrați, luați cu japca de Primăria Cluj Napoca.

La finalul procesului, Primăria Cluj Napoca a fost obligată să plătească celor patru clujeni suma de 117.312 euro, valoarea de piață a terenului luat cu titlu gratuit. În plus, toate acestele notariale au fost anulate, tot procesul fiind reîncadrat de magistrați în cadrul unei exproprieri publice.