Clopotnița, „Ro-Alertul” de altădată. Cum erau avertizați românii înainte de telefoane

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Clopotnița este o construcție specială care însoțește bisericile fie ele ortodoxe, fie ele romano-catolice. Nu există sat românesc unde să nu fie o biserică ortodoxă și o clopotniță.

Clopotnița și „vremea catedralelor”

Înainte de a defini rolul pe care l-a jucat clopotnița în viața românilor, trebuie să readucem în atenție o lucrare scrisă de clasicul istoriografiei franceze, Georges Duby, „Vremea Catedralelor”. Lucrarea cuprinde perioada 980-1420 când în Occident au apărut marile catedrale. În același timp, în Țara Românească și în Moldova, clopotnița și biserica satului conducea viața comunității. În Apus, bisericile din orașe aveau turn unde era plasat un ceas.

Picturi Catedrală / sursa foto: https://catedrala-nationala.ro/foto

Clopotnița pe un loc ridicat

Dintotdeauna, în sat, țăranii construiau biserica și clopotnița pe o înălțime naturală a satului. Dacă înălțimea era undeva în mijlocul localității, era și mai bine. Era o moștenire a Antichității greco-romane, a Acropolei și colinelor Romei Antice. De ce erau biserica și clopotnița pe locuri înalte?

În primul rând, conta acustica. Sunetul de toacă și de clopot poate fi auzit de toți oamenii din sat, indiferent de partea unde sunt. În caz de invazie, fenomene extreme, bucurie sau deces, clopotul și toaca anunțau prin semnale specifice. Se știe că atunci când clopotul e bătut în „dungă”, înseamnă că a murit cineva.

Clopot biserică. Sursă foto: Pixabay

Când clopotul este bătut normal, este bucurie, este chemare la slujbă. Când e bătut în ritm alert, înseamnă apropierea unei intemperii. Pe timp de noapte, sunetul clopotului era sprijinit de focuri de avertisment iar ziua pe mormane aprimse fumegând pentru a se vedea fumul de la distanță.

De la „Anathema”, la „Ro-Alert”

Așadar, clopotnița era „Ro-Alert” pentru români de-a lungul secolelor. Mesajele clopotului și cele de toacă parcurg distanțe cu viteza sunetului. Așadar, fără telefon, fără cablu telefonic, un mesaj se poate transmite rapid, de la biserică la biserică. De aceea, clopotnița este o construcție importantă ca însăși biserica în sine.

Nu întâmplător, pedeapsa dată de Patriarhia Ecumenică era „anathema”. Era interdicția de a se trage clopotele.

Catedrala Mantuirii Neamului sursa: Lucian Tudose

Catedrala Mântuirii, apogeul Națiunii Române

Catedrala Mânutirii Neamului sau Catedrala Națională este cea mai înaltă Catedrală Ortodoxă din lume. Respectă tradiția arhitecturii ortodoxe iar clopotnița sa este pe măsura maiestuaosei construcții arhitectonice. Românii și-au făcut Catedrala nu la 980, nu la 1386, nu la 1420 sau la 1504 sau la 1601.

Nu au putut să o facă atunci pentru că luptau pentru creștinătate. La 1922, s-a făcut Catedrala de la Alba Iulia, iar din 1885 și până în 2025, s-a luptat pentru a se crea Catedrala Națională. Patriarhul Daniel, întronizat la 30 septembrie 2007, a reușit timp de 18 ani să realizeze proiectul care definește Națiunea Română: Catedrala Națională.

Legende și momente critice

Se știe că Mânăstirea Strehaia a fost ridicată cu altarul spre sud. Bisericile au altarul spre răsărit. Legenda spunea că Mihai Viteazul ar fi vrut să îi păcălească pe turci care în absența hărților, știau că toți creștinii au altarele spre est. Numai că explicația este alta. Cum în acele vremuri nu erau busole, vara sau iarna, când se punea crucea de temelie a unei biserici cu clopotnița aferentă, se săpa la răsăritul Soarelui.

Ori, Soarele răsare diferit, ușor spre sud-est, iarna, în raport cu vara. De aici, situația de la Strehaia. Se știe că în 1916, când Puterile Centrale au ocupat Oltenia și Muntenia, clopotnița a devenit inamicul germanilor și austro-ungarilor. Clopotele de bronz erau demontate pentru obuze. La Mânăstirea Lainici, trupele germane în octombrie 1916, au adăpostit caii în altarul Sfintei Mânăstiri. Asta, deși teoretic, erau creștini.

Dar, istoria se scrie și așa. Clopotnița are rolul ei istoric de secole.