„Bomba din audierea mea de mâine. Aflam de ce PSD a amânat creșterea pensiilor de la 1 ianuarie pentru 1 septembrie atât în 2019, cât și în 2020”, scrie, Florin Cîțu, pe Facebook. El spune că #RomaniiTrebuieSaStie”.

Votul pentru învestitura Guvernului Orban II va avea loc în 24 februarie, dar are șanse mici să treacă, având în vedere că însuși PNL, formațiunea din care provine premierul desemnat, a anunțat că nu va valida numirea, astfel încât situația să fie împinsă spre dizolvarea Parlamentului, arată b1tv.ro. PSD, Pro România și ALDE au anunțat și ele că nu vor vota noul cabinet, în timp ce USR a anunțat că susține declanșarea anticipatelor, motiv pentru care este foarte probabil să respingă la rândul său propunerea de prim-ministru.

În 10 februraie, Ludovic Orban a cerut încrederea Parlamentului, cu aceeași listă de miniștri și cu un program de guvernare actualizat, din care au fost excluse angajamentele deja îndeplinite de PNL în cele trei luni de guvernare.Potrivit articolului 85 din Constituția României, Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament. Potrivit articolului 85 din Constituția României, Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament.

Mai departe, în articolul 89 din legea fundamentală, după consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură. În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată, cu mențiunea că Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă.