Friedrich Merz, președintele CDU, a fost ales cancelar al Germaniei după un al doilea tur de vot în Bundestag. În vârstă de 69 de ani, liderul conservator a obținut 325 din cele 630 de voturi ale deputaților.

Alegerea sa prin vor secret părea doar o formalitate, mai ales după încheierea acordului de coaliție majoritară cu Partidul Social Democrat (SPD) al cancelarului Olaf Scholz. Totuși, acesta nu a reușit să atingă pragul necesar. Niciodată în istoria Germaniei postbelice nu s-a mai întâmplat ca un cancelar să se confrunte cu o astfel de situație. În sistemul parlamentar german, alegerea șefului Guvernului revine parlamentarilor.

Friedrich Merz, ales cancelar al Germaniei. Vestea a avut ecou în Europa

Eșecul lui Friedrich Merz evidențiază fragilitatea liderului CDU și a coaliției sale, care speră să conducă prima economie europeană într-un context global marcat de instabilitate geopolitică. Germania se confruntă atât cu presiunea administrației Donald Trump, cât și cu ascensiunea extremei drepte pe plan intern.

După prăbușirea guvernului Scholz în noiembrie, Merz a promis o revitalizare a economiei germane.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a felicitat pentru această reușită, exprimându-și speranța ca Germania să joace un rol mai activ în Europa.

Aceeași așteptare există și la Paris, unde Emmanuel Macron îl va întâmpina pe cancelarul Germaniei. Conform anunțului, întâlnirea va avea loc miercuri. De asemenea, Ursula von der Leyen, se arată încântată de posibilitatea de a colabora cu Merz pentru a construi o „Europă unită”.

Friedrich Merz își începe mandatul de patru ani într-o poziție mai fragilă decât se anticipase, în contextul în care se aștepta să aducă stabilitate după criza provocată de prăbușirea guvernului Scholz.

Parcursul liderului conservator

Cu o popularitate scăzută în rândul publicului, Merz se confruntă cu opoziția chiar din partea propriilor susținători conservatori. Criticile sunt generate de decizia sa de a abandona o promisiune din campanie și de a relaxa reglementările referitoare la cheltuielile bugetare.

Decizia a fost luată pentru a finanța un program amplu de reînarmare, acesta urmând să răspundă amenințării rusești și retragerii militare americane din Europa. Proiectul se ridică la câteva sute de miliarde de euro.

Alegera lui Friedrich Merz, obținută cu dificultate, a fost văzută ca o „lovitură” și se preconizează că va influența considerabil debutul său în funcția de cancelar, a explicat Claire Demesmay, profesoară la Sciences Po Paris și cercetătoare asociată la Centrul Marc Bloch din Berlin, conform AFP.

„La nivel internațional, nu este un semn încurajator”, a adăugat ea.

Taxat pentru eșecul din prima sesiune de vot

Friedrich Merz era conștient că nu va avea parte de o perioadă de grație. Totuși, acesta nu s-a așteptat la eșecul din primul tur al votului. În acest climat instabil, Partidul Alternativa pentru Germania (AfD), de extremă dreapta, a profitat de situație și a cerut imediat organizarea unor noi alegeri.

„Noi suntem pregătiţi să ne asumăm responsabilitatea guvernamentală”, a declarat Alice Weidel.

„Aţi eşuat. Evenimentele acestei zile sunt fără precedent în această Cameră”, a declarat alt lider AfD, Bernd Baumann.

Aceste turbulențe au apărut într-un moment geopolitic crucial pentru Germania, care trebuie să renunțe la dependența de protecția militară a unui aliat american imprevizibil și să își regândească modelul economic.

Și-a arătat susținerea pentru Ucraina

Merz, un susținător ferm al Ucrainei, a reiterat angajamentul pentru un leadership puternic în Europa și a subliniat necesitatea consolidării legăturilor cu Parisul și Varșovia.

În fața amenințării ruse, coaliția sa are în plan continuarea modernizării armatei și a infrastructurii germane, inclusiv a drumurilor și școlilor, care au suferit din cauza subinvestițiilor din ultimii ani.

Pe plan intern, liderul conservator intenționează să combată ascensiunea AfD printr-o poziție fermă împotriva imigrației.

Succesul său în guvernare va depinde de colaborarea cu social-democrații, care dețin ministerele-cheie, cum ar fi vicecancelarul Lars Klingbeil, responsabil pentru Finanțe, și ministrul în exercițiu Boris Pistorius.